foto Pavilion: Laurian Ghinițoiu, foto ICR: Cristi Bădescu 

Bienala de arhitectură de la Veneția este unul dintre cele mai importante evenimente culturale internaționale. Evenimentul este la cea de-a 17-a ediție, care a fost programată pentru 2020. Pandemia a amânat, însă, desfășurarea expozițiilor, așa că anul acesta Bienala de arhitectură are loc între 22 mai și 21 noiembrie. Tema bienalei, care a fost stabilită înainte de debutul pandemiei, „How Will We Live Together”, a rămas neschimbată, iar țările participante au găsit modalități de a adapta această temă noilor realități pe care le trăim zi de zi, din cauza pandemiei.

Pavilionul României expune anul acesta proiectul „Fading Borders”, care vorbește despre fenomenul migrației românilor, în ultimii 13 ani. Proiectul a fost ales câștigător în urma unui concurs național, iar autorii lui sunt Irina Meliță, Ștefan Simion, Cristi Bădescu, Ștefania Hîrleață și Radu Tîrcă, din cadrul biroului de arhitectură POSTER.

Două echipe au lucrat împreună pentru a realiza Pavilionul României, care tratează două aspecte ale fenomenului migrației. Echipa TELELEU (formată din Elena Stancu și Cosmin Bumbuț) a creat proiectul jurnalistic „PLECAT”, care spune poveștile câtorva români stabiliți în afară, în drumul lor către integrarea în societatea de acolo. Cealaltă echipă, IdeilaGRAM (formată din Ilinca Păun Constantinescu, Tudor Constantinescu, Alexandru Păun, Iulia Curiman, Laura Popa-Florea și Gabriela Belcineanu), prezintă cercetarea numită „Shrinking Cities in Romania”, care a început în 2009 și abordează declinul și contracția orașelor din România ce au scăzut mult din punct de vedere demografic.

În completarea Pavilionului României din Giardini vine Noua Galerie ICR Veneția, care expune proiectul inițiat de revista MAZZOCCHIOO, ce a adunat declarațiile unor arhitecți de renume care au răspuns la întrebarea „Cum va afecta fenomenul migrației arhitectura și orașele?”

„Tema pe care noi am adus-o în discuție, cea a relației dintre migrație și patrimoniul construit, arhitectură și oraș este o temă foarte actuală. Era și înainte de pandemie și a rămas în continuare actuală, iar lucrul acesta s-a văzut în ambele proiecte pe care, în calitate de curator, le-am invitat să fie expuse. Echipa TELELEU a continuat să documenteze viața românilor plecați în străinătate chiar și după debutul pandemiei și sigur că s-au putut constata diferite probleme: economice, de mobilitate, legate de sistemul sanitar, ș.a.m.d. În proiect nu a fost vorba despre statistică, ci despre povești personale. În ceea ce privește „Shrinking Cities”, echipa a observat în cercetarea lor și orașe excepții, în care oamenii au revenit, odată cu pandemia, dar majoritatea au rămas în aceeași situație, neputând să își revină din punct de vedere economic” a spus despre proiect Ștefan Simion, curator al Pavilionului României.

„În mod evident s-a simțit că este o primă Bienală după pandemie. Toată lumea era foarte entuziasmată și dornică să participe, deși au fost foarte multe restricții și sunt în continuare în Veneția. Cumva, în contextul actual și după un an de restricții, tema Bienalei, „How Will We Live Together?” a prins o conotație total diferită. Am putut vedea cum un astfel de eveniment major s-a adaptat și a reacționat la realitatea care s-a schimbat, de la anunțarea temei până în prezent” ne-a spus Attila Kim, comisarul Pavilionului României din cadrul Bienalei de arhitectură.

Prezența României la Bienala de arhitectură de la Veneția, ediția a 17-a, a fost posibilă datorită efortului unei echipe mari: biroul de arhitectură POSTER, echipa TELELEU, echipa IDEILAGRAM, revista MAZZOCCHIOO, echipa RIZI, formată din Alina Rizescu, Bogdan Ștefănescu și Constantin Barbu, pentru multimedia și Dăescu Borțun Olteanu pentru comunicare.

Pavilionul a fost organizat cu sprijinul Ministerului Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român și Uniunea Arhitecților din România, fiind sponsorizat de Unicredit și Forte Partners.