Pe parcursul anului 2020, artista Nona Șerbănescu a documentat o serie de abuzuri politice și sociale generate de pandemia cu virusul Sars-Cov2. Alături de curatorul Eugen Rădescu, au sistematizat demersul în funcție de tipul documentării; în legătură cu actualitatea internațională prin intermediul presei – pentru ”Depozitul 12” respectiv prin interviuri și documentare directă în legătură cu povești legate de muncă și abuzuri la adresa cetățenilor români pentru ”Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a două expoziție din serie. ”Depozitul 12” explorează multiple medii, subordonate mesajului politic filtrat subiectiv-personal într-o cheie empatică.

”Autoritatea şi puterea derivă din ameninţare şi uz de violenţă. În sens universal, omenirea cheltuie mai mult timp şi resurse în scopuri violente şi în ameninţarea cu sancţiunea folosirii armelor de distrugere în masă, respectiv de distrugere a Planetei, decât alocă în vederea ocrotirii vieţii sau a calității vieții. Sărăcia este violenţă. Și e bine că este. Teoria non-violenţei presupune răspunsul la situaţiile injuste prin acţiune. Prevenirea cazurilor de risc, de utilizare a formelor agresivităţii sau de reducere a efectelor manifestărilor violente sunt măsurile recomandate de toată lumea, în încercarea de a face cunoscută necesitatea schimbării sociale, atât la nivel microsocial, cât şi în plan global, dar în detaliu și în fiecare economie există diferențe variabile ca intensitate și stare. Dacă nu acționezi într-o situație injustă, devii părtaș la ea. […] ” Curator: Eugen Rădescu