TAA2021collective, o expoziție de grup sub semnăturile a doisprezece încă tineri artiști: Matei Avramescu, Ștefan Bandalac, Alice Bîrcă, Mihai Bonciu, Ana-Maria Huluban, Malvina Ișfan, Andrei Mateescu, Ioana Nicoară, Dimitris Palade, Ioana Pioaru, Corina Raiciu și Constantin Rusu.

Grupul TAA (Tinerii Artiști AnnArt) s-a constituit în urmă cu zece ani, din rândurile generației 2011 de absolvenți ai facultăților de profil din București și Cluj, pe care, la acea vreme, o mică echipă de prieteni ai artei, criticul de artă Aurelia Mocanu, profesorul Aurel Bulacu și Gabriela Massaci, directorul galeriei AnnArt, i-au descoperit entuziast în expoziția EBienale, curatoriată în cadrul Festivalului George Enescu, de către foarte tânăra Ilina Schileru – care a și primit atunci premiul AnnArt pentru proiect curatorial.

În acel sezon din 2011, AnnArt a început astfel propriul program de susținere a artei emergente din România, materializat, în timp, în opt expoziții personale și opt expoziții de grup, și extins prin co-optarea ulterior a încă altor cinci artiști tineri în portofoliul activ al galeriei.

Grupul TAA a evoluat informal, într-o dinamică diversă a carierei profesionale și a pătrunderii în piața de artă contemporană, în România și în spațiul european. Deși nu toți lucrează ‘full-time’ ca artiști, răspunsul lor la invitația reunirii după zece ani a fost unanim – de la București la Haga, de la Cluj la Buftea și până la Londra.

„Am început în urmă cu zece ani, de fapt, expoziția de astăzi, condusă de un concept curatorial simplu: să investighez cum se articulează în timp o falie de ‚istorie foarte recentă’, să văd cum evoluează în câmpul liber al vieții un tânăr artist român în primii săi zece ani de la absolvirea studiilor academice. Ce modelare a practicii artistice imprimă timpul și distanța față de un centru imaginar al stabilității și performanței în artă. Nu mi-am propus să institui o coerență stilistică a expoziției de azi, dimpotrivă, am contat pe eclectismul obținut prin auto-selecția lucrărilor: fiecare artist a ales o singură lucrare de reprezentare. Am descoperit, cu emoție reală, lucrări exemplare prin forța subtilă a expresiei și prin profunzimea analizei existenței contemporane. Atât individual și în ‘corpul’ polifonic pe care inevitabil îl compun, lucrările sunt un bun diagnostic pentru condiția artistului în formare perpetuă, în contexte de viață acut diferite, și vreau să cred că sunt și un punct de reflecție, pentru universitari cât și pentru colecționarii de artă, asupra șansei și riscurilor ce însoțesc generația tânără în straniul și imprevizibilul lor drum către și înlăuntrul pieței de artă.”

Gabriela Massaci, curator
Artiștii expun lucrări în tehnici tradiționale precum și în zona de experiment tehnologic – pictură, desen, grafică, sculptură, fotografie, video, instalație, holografie VR și tehnici mixte – majoritar în prima prezentare publică, unele piese fiind realizate special pentru această expoziție. În ton reflexiv sau discret-combativ, în redare figurativă sau abstract-conceptuală, temele explorate de tinerii artiști sunt și ele diverse: jocul ca resort al libertății, chipul și identitatea corpului, trecerea timpului, religia ca opțiune personală, fragilitatea existențială, emoția dispariției speciilor, realitatea multiplă a luminii.