
„Womb”, expoziția aniversară de la IOMO Gallery
„În cea de-a treia lună a calendarului, IOMO Gallery iși deschide porțile cu prima expoziție din 2023. Plimbându-ne prin spațiul proaspăt renovat, vast și închis, ca un pântec artificial străpuns de câteva raze solare, putem descoperi colecția aniversară a galeriei, care celebrează doi ani de activitate.
Compusă din lucrări semnate de artiști recunoscuți, autohtoni si străini: Mircea Cantor, Oana Fărcaș, Adrian Ghenie, Remus Grecu, Cathrin Hoffmann, Adéla Janská, Philipp Kremer, Tania Marmolejo, Pedro Pedro și Florin Petrachi și dezvăluită cu un strop de sincromisticism, colecția privată prezintă vizitatorului fragmente din creația cea mai relevantă a zilelor noastre, o artă care posedă calitățile necesare pentru a transmite emoție intensă, atât în prezent, cât și în viitorul îndepărtat.
Galeria IOMO propune consumatorului de artă contemporană expresii vizuale care au atins un cert nivel de maturitate artistică și care totodată oglindesc preocupările actuale: figurativul, viu colorat, segmentat sau caricatural, sugerat, degajat, senzual, ostentativ și, totuși, învăluit în mister.
Ne întoarcem la cifra doi, acest simbol numeric care întărește legătura dintre lucrările artiștilor, realizând că pe măsură ce privirea se plimbă prin încăpere, pătrunzând prin materialitatea picturilor și sculpturilor expuse, nu suntem captivați de un singur element care ne-ar putea inspira, ci de perechi de elemente: cai, forme distorsionate, oameni împreunați, pupile dilatate, pantofi de sport… două cuvinte: Ciel Variable.
Când studiem corespondențele dintre tarot și numerologie, „doi” reprezintă dualitatea, înțelepciunea înnăscută, potențialul care așteaptă să fie canalizat într-o direcție nouă și, cel mai important, inspirația. Cartea numărul doi din Arcanele Majore ale tarotului, reprezentată de Marea Preoteasă, succedă Magicianul, creatorul ideilor și precedă Împărăteasa, care simbolizează însuși procesul creativ. Aceasta constituie puntea dintre o idee în stadiul incipient al dezvoltării și procesul de materializare. Astfel, inspirația este starea premergătoare creației, iar dacă privitorul dorește să se lase inspirat, trebuie să devină, măcar pentru o scurtă perioadă de timp, un copil nenăscut.
Izolați de lumea exterioară și de nenumărații săi factori stimulatori, pe deplin receptivi la calitățile nutritoare ale artei, ingerăm viziune și concept, având posibilitatea de a ne „naște” din nou.
Trecută printr-un proces similar cu purificarea, galeria, acest „pântec” creat de om, reprezintă spațiul perfect în care sămânța poate germina, crește și înflori. Inspirația este catalizatorul acelei evoluții, ce are loc fără efort atunci când, dornici să devenim noi înșine fertili, nu împiedicăm primirea mesajului pe care artistul încearcă să ni-l transmită. Asemenea unui magician, acesta creează o ușă pe care o lasă deschisă, provocându-ne să intrăm în labirintul deformat, irațional și erotic al imaginației. Când meștesugul său ne captivează, gravităm, în mod natural, spre alchimia lui subtilă. Indiferent dacă există sau nu un sens ascuns în spatele a ceea ce este vizibil pentru ochi – în pântec – mesajul este primit cu succes, deoarece un copil nenăscut nu vede, dar simte aceleași emoții ca și purtătoarea sa.
Pășind in acest refugiu dur si luminos, lipsit, prin absența soarelui puternic, de naturalețe, revenim la stadiul de făt. Ne adaptăm cu rapiditate la condițiile spațiului deoarece tânjim
dupa o experiență aparte. Tinzând către plăcerea vizualului, căutăm, poate în mare parte doar subconștient, o împlinire mai profundă. Astfel, începem să identificăm de ce am ales să intrăm în galeria de artă: amorțiți, pătrunși de frigul iernii, așteptăm primăvara, primii muguri, înflorirea bobocilor, promisiunea dulceții fructelor coapte.” Alexandra Ioniță
Compusă din lucrări semnate de artiști recunoscuți, autohtoni si străini: Mircea Cantor, Oana Fărcaș, Adrian Ghenie, Remus Grecu, Cathrin Hoffmann, Adéla Janská, Philipp Kremer, Tania Marmolejo, Pedro Pedro și Florin Petrachi și dezvăluită cu un strop de sincromisticism, colecția privată prezintă vizitatorului fragmente din creația cea mai relevantă a zilelor noastre, o artă care posedă calitățile necesare pentru a transmite emoție intensă, atât în prezent, cât și în viitorul îndepărtat.
Galeria IOMO propune consumatorului de artă contemporană expresii vizuale care au atins un cert nivel de maturitate artistică și care totodată oglindesc preocupările actuale: figurativul, viu colorat, segmentat sau caricatural, sugerat, degajat, senzual, ostentativ și, totuși, învăluit în mister.
Ne întoarcem la cifra doi, acest simbol numeric care întărește legătura dintre lucrările artiștilor, realizând că pe măsură ce privirea se plimbă prin încăpere, pătrunzând prin materialitatea picturilor și sculpturilor expuse, nu suntem captivați de un singur element care ne-ar putea inspira, ci de perechi de elemente: cai, forme distorsionate, oameni împreunați, pupile dilatate, pantofi de sport… două cuvinte: Ciel Variable.
Când studiem corespondențele dintre tarot și numerologie, „doi” reprezintă dualitatea, înțelepciunea înnăscută, potențialul care așteaptă să fie canalizat într-o direcție nouă și, cel mai important, inspirația. Cartea numărul doi din Arcanele Majore ale tarotului, reprezentată de Marea Preoteasă, succedă Magicianul, creatorul ideilor și precedă Împărăteasa, care simbolizează însuși procesul creativ. Aceasta constituie puntea dintre o idee în stadiul incipient al dezvoltării și procesul de materializare. Astfel, inspirația este starea premergătoare creației, iar dacă privitorul dorește să se lase inspirat, trebuie să devină, măcar pentru o scurtă perioadă de timp, un copil nenăscut.
Izolați de lumea exterioară și de nenumărații săi factori stimulatori, pe deplin receptivi la calitățile nutritoare ale artei, ingerăm viziune și concept, având posibilitatea de a ne „naște” din nou.
Trecută printr-un proces similar cu purificarea, galeria, acest „pântec” creat de om, reprezintă spațiul perfect în care sămânța poate germina, crește și înflori. Inspirația este catalizatorul acelei evoluții, ce are loc fără efort atunci când, dornici să devenim noi înșine fertili, nu împiedicăm primirea mesajului pe care artistul încearcă să ni-l transmită. Asemenea unui magician, acesta creează o ușă pe care o lasă deschisă, provocându-ne să intrăm în labirintul deformat, irațional și erotic al imaginației. Când meștesugul său ne captivează, gravităm, în mod natural, spre alchimia lui subtilă. Indiferent dacă există sau nu un sens ascuns în spatele a ceea ce este vizibil pentru ochi – în pântec – mesajul este primit cu succes, deoarece un copil nenăscut nu vede, dar simte aceleași emoții ca și purtătoarea sa.
Pășind in acest refugiu dur si luminos, lipsit, prin absența soarelui puternic, de naturalețe, revenim la stadiul de făt. Ne adaptăm cu rapiditate la condițiile spațiului deoarece tânjim
dupa o experiență aparte. Tinzând către plăcerea vizualului, căutăm, poate în mare parte doar subconștient, o împlinire mai profundă. Astfel, începem să identificăm de ce am ales să intrăm în galeria de artă: amorțiți, pătrunși de frigul iernii, așteptăm primăvara, primii muguri, înflorirea bobocilor, promisiunea dulceții fructelor coapte.” Alexandra Ioniță
Artiști: Mircea Cantor, Oana Fărcaș, Adrian Ghenie, Remus Grecu, Cathrin Hoffmann, Adéla Janská, Philipp Kremer, Tania Marmolejo, Pedro Pedro, Florin Petrachi