Alexandru Rădvan, un nume de referinţă al artei contemporane româneşti, atât în ţară, cât şi în afara graniţelor ţării, a gândit o amplă expoziţie personală pentru spaţiul Muzeului de Artă din Craiova. Cunoscut pentru picturile sale de mari dimensiuni, expoziţia „Zilele unui Colos” cuprinde peste 20 (douăzeci) de lucrări de pictură de mari dimensiuni, realizate în perioada 2021 – 2023 şi o serie de sculpturi, ce vor fi prezentate pentru prima dată publicului.
Alexandru Rădvan este un artist fascinat de mituri si mitologii. Personajele sale, preluate din mitologia greacă şi romană, sunt filtrate şi decantate prin procesul de reinterpretare al artistului, primind valenţe noi. Întreaga sa creaţie este un dialog continuu între trecut şi prezent, prin interogări succesive şi comentarii fine vis-a-vis de modul de raportare a omului contemporan la ideea de mit, mitologie și la tot ceea ce înseamnă istoria artei văzută ca un imens ocean de surse de inspiraţie. Dacă în anii precedenţi artistul se identifica fie cu Ulise, fie cu Hercule, în expoziția „Zilele unui Colos”, Colos-ul devine alter-ego-ul artistului. Venită din negura timpului, figura
Colosului ia în stăpânire pânza, desenată supradimensionat în cărbune transmiţând o senzație de linişte şi calm.
Alexandru Rădvan descrie această serie nouă de lucrări astfel: „Eu sunt Colosul. Cu fiecare anotimp care trece și care mă poartă mai aproape de o vară eternă, Colosul crește în jurul meu și mă prinde ca într-un cocon. Aud de la alți oameni că timpul se comprimă, că planeta se schimbă, că holocaustul nuclear e aproape, că soarele e periculos, că tinerii nu știu nimic și vor duce lumea la distrugere. Aud că nu mai contează nimic. Văd multă teamă și multă indiferență, văd lozinci goale pe dinăuntru, văd oameni foarte grăbiți. Văd foarte multă îngrijorare. Colosul preia vibrațiile aerului, le filtrează prin sitele istoriei și ale mitului și îmi transmite că omenirea a fost mereu îngrijorată. Colosul îmi arată că ceea ce pot cu adevărat să fac, este să încerc să pun laolaltă micile fragmente de liniște și să încerc să compun un teritoriu calm, dincolo de bariera cinismului, sloganurilor, corectitudinilor de tot felul, panicii, presiunilor. Un loc în care s-ar putea întâlni cu alți coloși, ai altor oameni.”
Colosul simbolizează, în general, o persoană sau un lucru de dimensiuni considerabile, de o anumită importanţă sau abilitate. Și nu este deloc întâmplător că artistul a ales să creeze cea mai amplă pictură de șevalet a sa, până în acest moment, „Ultima zi pe Pământ” (înăltime 3 m şi lungime 5,70 m) pentru a decora peretele din sufrageria Palatului Jean Mihail din Craiova. Jean
Mihail o figură legendară a perioadei interbelice româneşti, un colos al timpului său, îşi face simţită prezenţa prin amplitudinea dată de spaţiile generoase de expunere şi prin arhitectura impozantă a palatului. Lucrarea „Ultima zi pe Pământ” va deveni o lucrare de referinţă în istoria artei contemporane românești, nu doar prin dimensiunea pânzei, ci şi prin modul de redare a unui subiect îndrăgit, „Sărutul”. Acel Sărut atât de senzual, pasional şi firesc redat de August Rodin şi pandant-ul său stilizat, etern şi conceptual al lui Constantin Brâncuşi, aflat în colecţia Muzeului de Artă din Craiova, reprezintă cele două filoane pe care se bazează întregul construct european al artei contemporane. „Ultima zi pe Pământ” păstrează postura personajelor lui Rodin, însă acestea au ceva din monumentalitatea personajelor lui Picasso, fețele celor doi, ce par că se contopesc, amintesc de Constantin Brâncuşi, în timp ce întreaga scena este plasată într-un paradis cu plante luxuriante, ce trimite cu gândul la Paul Gauguin și Henry Rousseau. În această lucrare Alexandru Rădvan reuşeşte să facă o sinteză magistrală a esteticii Coloșilor ce au marcat ultimele două secole
de artă.
Parcursul expoziţional a fost gândit gradat, astfel încat vizitatorul să poată descoperi fiecare Colos în parte şi, de ce nu, să se identifice cu el. O lucrare care prefigurează „Ultima zi pe Pământ” este „Artistul luând o pauză”, din 2021, în care apare imaginea sculpturii „Domnişoara Pogany”, în timp ce artistul mănâncă un covrig. Aceste momente de respiro, ce pot părea fără importanţă în economia vieţii, sunt cele care declanșează, de data aceasta, forţa creatoare. Coloșii lui Rădvan sunt desenaţi în grafit, în alb şi negru, şi integraţi în peisaje solare şi puternic colorate, subliniind astfel raportul trecut versus prezent, memorie versus imediat. Dar Coloșii nu sunt doar cei din antichitate, ci şi seria de personaje masculine surprinse în contemplarea momentului, adesea seara la asfinţit, sau așteptând pe cineva sau ceva. Femeile, când apar, sunt fie în lanuri sau în apă, trimiţând cu gândul la forţele naturii şi ale pământului.
Cuplurile sunt fie puternic individualizate, ca în lucrarea „Decameronul”, în care personajele, aflate într-un moment de contemplare, interpelează direct privitorul, fie neindividualizate ca în lucrarea „Capriciu”, în care sunt doar sugerate, făcându-şi simţită prezența sub forma, mai degrabă, a unor umbre. Expoziția „Zilele unui Colos” marchează o nouă etapă artistică în creaţia lui Alexandru Rădvan, deschizând un capitol în care omul, omul obişnuit cu momentele sale de tandreţe, vulnerabilitate, frică ia în stăpânire mitul.

Curator : Diana Dochia

Alexandru Rădvan (n. 1977, Bucureşti) este absolvent al Universităţii Naționale de Arte Bucureşti, Facultatea de pictură, clasa prof. Florin Mitroi şi lector la departamentul de pictură al Universitătii. Cu un doctorat în „Ştiinţa imaginii” conferit de Universitatea Bucureşti, Alexandru Rădvan începe să expună în mod constant, încă de la sfârşitul anilor 1998, fiind unul dintre reprezentanţii marcanţi ai artei contemporane româneşti din anii 2000. Cu numeroase expoziţii personale şi de grup, Alexandru Rădvan a expus în centre de artă contemporană, muzee şi galerii din Berlin, New York, Roma, Paris.