Victor Fota este unul dintre primii artiști români care au început să-și vândă lucrările sub formă de NFT, noua tendință a pieței internaționale de artă. Prin urmare am fost curioși să aflăm ce l-a inspirat și care este procesul tranzacțiilor în sine. Ne-a explicat cum funcționează platforma pe care vinde și care este părerea lui despre evoluția acestei piețe, după ce propriile lucrări au încercat-o și au avut succes.

Am văzut această tehnologie ca pe o oportunitate de a monetiza munca mea de peste 10 ani, în calitate de artist vizual. Am încercat mereu să fiu cât mai independent în ceea ce privește comerțul artei pe care o produc, pentru că prefer să vând direct colecționarilor, fară alte comisioane. Am propria firmă prin care fac comerț cu pictură și cu printurile pe care le produc, iar tehnologia NFT se potrivește foarte bine cu direcția asta. Îmi place să am control asupra lucrărilor mele.

Am aflat foarte recent, de maxim 2 luni. Se tot plimba această noțiune pe la diferiți artiști pe care-i urmăream pe Instagram. Recent am primit și eu mesaje cu propuneri de a încerca lumea asta. Inițial, nu am luat prea în serios, mai ales că este un sistem ideal pentru creatorii de artă digitală, eu fiind concentrat pe arta tradițională. Ce m-a convins a fost un Instagram Story de la un artist foarte cunoscut, James Jean. El vânduse o lucrare de-a lui pe platforma Foundation.app. Am intrat imediat pe platformă, iar acolo erau instrucțiuni pas cu pas cu ce trebuie făcut. Pentru că această platformă funcționează pe bază de invitații de la alți artiști, a mai durat cam 5 zile de „spamming” pe canalul lor de Discord ca să primesc în final o invitație. Prima lucrare am dat-o după 2 zile și am mai vândut alte două în următoarele două zile. Un colecționar a cumpărat două din ele. L-am urmărit și am dat de el pe Twitter. E un tip care cumpără foarte mult. Am schimbat cu el câteva vorbe, inclusiv ideea că NFT-ul pe care l-a cumpărat are un corespondent în realitate, adică pictura în ulei, originală. Mi-a spus că nu-l deranjează aspectul ăsta, chiar dimpotriva.

La prima vedere pare o schemă piramidală. Asta a fost senzația mea încă de la început. Am zis să încerc. Acum câțiva ani, un prieten îmi povestea de bitcoin și nu l-am luat în serios. Atunci bitcoinul avea valoarea de 600 de dolari, acum depășește 60.000 de dolari și pare că fenomenul nu se va opri curând. Deci cu această nouă oportunitate am zis să nu fiu sceptic și m-am aruncat imediat în joc. Legat de cum vor evolua lucrurile, nu știu să zic precis. Pe de o parte am senzația că se va duce totul de râpă după ce trece „hype”-ul, pe de altă parte, sper ca sistemul să se mențină și să se îmbunătățească, mai ales când vorbim de energia consumată pentru tranzacțiile NFT. Este un subiect foarte controversat momentan, faptul că tranzacțiile cu cryptomonede consumă foarte multă energie și distrug mediul prin amprenta mare de CO2 pe care o lasă. Dacă totul va continua așa, este o mare problemă. Speranța stă în faptul că se va trece de la mecanismul actual de Proof of Work, care este folosit ca să confirme tranzacțiile și este foarte sigur din punct de vedere al securității, la Proof of Stake, asemănător cardurilor VISA, care consumă cu 99% mai puțină energie, dar care este puțin mai nesigur.

Mai există  o problemă, cea legată de lucrările originale. Ideal ar fi să nu existe un corespondent în realitate al lucrărilor NFT. Inițial, primele două lucrări pe care le-am vândut erau efectiv fotografiile unor picturi în ulei făcute acum câțiva ani. Din experiența mea de până acum, pe colecționarul care a cumpărat pictura originală în ulei nu l-a deranjat faptul că am creat un NFT după ea. Cum am spus și mai devreme, nici pe cel care a cumpărat NFT-ul nu-l deranjează că există o pictură identică în realitate. Însă, eu cred totuși că trebuie separate. Acum încerc să creez, plecând de la pictura originală, fie o animație în Adobe After Effects, fie să o modific un pic în Adobe Photoshop. Aș vrea să existe o diferență mai clară între ele.

Ai vândut deja câteva lucrări prin platforma Foundation. Care este procesul de vânzare prin acest sistem?

Trebuie făcut un cont pe platformă și un „wallet” de Ether, moneda folosită cel mai des pentru crearea NFT-urilor. Se folosește moneda Ether pentru că aceasta are integrat mecanismul „smart contract”, care permite atașarea unui fișier (orice fel de fișier digital pana în 50mb), a unui cod NFT (Non Fungible Token, adică o monedă indivizibilă). Integrat în acest „smart contract” poate exista și un procentaj de drepturi de autor, adică la orice revânzare, un procentaj, de obicei de 10%, revine automat in „walletul” vânzătorului inițial (artistul).

Ca sa uploadezi un NFT trebuie, în primul rând, să faci un „mint” – practic să înregistrezi codul în blockchain. Blockchainul este sistemul prin care se stochează fragmentat informația, pe mai multe computere de pe glob, astfel încât oricine poate vedea tranzacția, iar aceasta este foarte sigură pentru că nu este centralizată. Apoi se face „listingul”, adică de pe blockchain, NFT-ul ajunge pe platforma unde se face vânzarea. După vânzare este necesară o altă tranzacție pentru a transfera Etherul înapoi în wallet-ul vânzătorului. Deci trebuie avut grijă, pentru că în total sunt 3 tranzactii care costă undeva de la 0.03 la 0.09 Ether fiecare, în funcție de oră, deci undeva între 100-300 de euro îl va costa pe artist o vanzare de NFT. Am observat că cele mai bune ore sunt în jur de 12 am și 12 pm. Aceste prețuri sunt pentru luna martie 2021. Valoarea Etherului poate varia extrem de mult pe parcursul unui an, de aceea tranzacțiile Crypto sunt așa de riscante.

De notat este faptul că există și alte monede cu care se pot face NFT-uri, dar Ether este cea mai populară.

Cred că NFT-ul poate fi și o unealtă foarte utilă pentru galerii sau orice fel de vânzare a obiectelor de artă fizice. NFT-ul poate ține loc de contract sau certificat de autenticitate și se poate vinde odată cu lucrarea fizică, astfel încât va exista o dovadă digitală, permanentă și transparentă asupra provenienței lucrării, iar artistul va avea garantat drepturile de autor cuvenite la fiecare revânzare.

Am pus ochii pe câteva lucrări pe care puteam și eu la rândul meu să le colecționez. Se promovează mult acum ideea ca artiștii să cumpere de la alți artiști. Sunt de acord, în cazul în care artistul dă lovitura și face mulți bani, însă cred că nu ar trebui să facem asta momentan, ca să putem contribui la sistemul piramidal (dacă el este așa cum îl văd eu). Ar trebui, deocamdată, să-i lăsăm să cumpere pe cei care au deja mulți ETH, adica pe colecționari, nu pe creatori. Etherul acum un an avea o valore de peste 10 ori mai mică și sunt mulți cei care au investit atunci. Ei ar trebui să cumpere acum de la artiști și astfel să îi susțină și să investească în ei. Dacă tot sistemul ăsta va rezista, abia atunci cred că și artiștii ar trebui să investească în alți artiști care sunt la început de drum. Cred că ar trebui să treacă cel puțin un an, să vedem cum evoluează lucrurile după acest val puternic.

Eu momentan îmi țin criptomonedele, nu le scot în bani reali. Le voi ține pentru a putea reinvesti în publicarea altor NFT-uri din portofoliul personal. După cum ziceam mai devreme, trebuie cheltuiți aproximativ 0.03 – 0.27 Ether pentru publicarea unui NFT.

Nu. Nu voi renunța la ulei. Sunt prea atașat de procesul ăsta și de conexiunea reală pe care o am cu lucrările mele. Pictura tradițională îmi aduce mult mai multă satisfacție decât cea digitală. De obicei eu îmi concep ideile într-o schiță foarte simplă în creion. După care o dezvolt digital folosind fotografia, Photoshop și/sau folosind un software 3D, cum ar fi Blender. După ce am această schiță foarte clară trec aceasta imagine în ulei, unificând vizual totul.

M-am gândit la un sistem pentru a le îmbina în caz că lucrurile evoluează spre bine. NFT-urile le voi crea plecând întotdeauna de la picturile originale în ulei și după le voi augmenta prin animație în After Effects sau Photoshop. Deci aș putea spune că oscilez de la analog la digital foarte frecvent. Mai ales acum în cazul NFT-urilor.