Gabriela Mateescu stă de vorbă cu coordonatorii spațiului Nava C2 ce s-a înființat în 2018 în Blvd. Regele Carol I, nr.9 Casa de Cultură a Studenților Timișoara: Rareș Moldovan, Ilie Duță, Dorian Bolca (membri fondatori), Tsvetelina Angelova, Nana Balint Ioana, Lia Andrada, Liviu Czifrac, Bogdan Bolca, Andrei Ardelean.

Nava C2 desfășoară acțiuni și proiecte sculpturale cu caracter colaborativ și interdisciplinar, prin promovarea creației artistice ca formă de exprimare culturală, facilitarea accesului la actele culturale alternative prin crearea și promovarea de proiecte educaționale, colaborarea cu alte spatii independente, locale, naționale și internaționale și prin relocarea expozițiilor/evenimentelor atât la nivel local, național sau internațional.

Scopul lor este de a sprijini experimentul cu tehnologia, arta și muzica într-un mediu colaborativ. Nava își propune susținerea educației alternative și artei cu caracter interdisciplinar și fructificarea subculturii underground ca potențial generator de noi viziuni și abordări artistice.

Dorian Bolca (n. 1993) s-a născut în Alba Iulia unde a și terminat Liceul de Arte Liceul de Arte „Regina Maria”, pentru ca apoi să se mute la Timișoara unde a continuat cu studiile de licență și master în sculptură la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. În 2019 a câștigat premiul acordat de Fundația Calina pentru lucrarea de licență. În prezent Dorian lucrează cu sculptură, instalație și performance, încorporând și elemente interactive în lucrările sale.

Ilie Duță a terminat studiile de licență, master și doctorat la Facultatea de Arte și Design din Timișoara, secția Sculptură. În urma burselor de studii în Franța și Portugalia a devenit interesat de recycling art, tip de artă pe care îl practică și în prezent.

Rareș Moldovan (n. 1980) a terminat Liceul de Arte din Arad Sabin Drăgoi, la secția Sculptură și a terminat studiile de licență și master la specializarea Sculptură la Facultatea de Arte și Design din Timișoara în 2006.

Gabriela Mateescu, artistă, curatoare și redactor revista ARTA, continuă cercetarea începută în 2022 în Revista ARTA numărul 54-55 pe tema spațiilor coordonate de artiști în România. De data aceasta, Gabriela a decis să contacteze mai multe spații din Timișoara și să discute cu coordonatorii lor despre provocările pe care le-au întâmpinat de la înființare și în unele cazuri închidere.

Această investigație își dorește să aducă la lumină o serie de aspecte importante legate de organizarea evenimentelor culturale în astfel de spații, cum au evoluat de-a lungul timpului – evidențiind istoricul lor, de ce s-au închis, cum reușesc să supraviețuiască, sau cum s-au adaptat la schimbările socio-culturale. Nu în ultimul rând, cercetarea urmărește modul în care aceste spații au influențat și contribuit la dezvoltarea comunității artistice din Timișoara, sprijinind artiștii emergenți și proiectele culturale locale.

Cercetarea se va materializa printr-o serie de interviuri ce vor fi publicate pe 3 platforme diferite: Revista ARTA, Propagarta și Spam-Index.

Gabriela Mateescu: Povestiți-ne cum a început povestea spațiului, cum v-ați întâlnit?

Nava C2: A fost lansată invitația de a ocupa spațiul C2 (fosta spălătorie a Casei de Cultură a Studenților 4×7 mp). Mai exact Rareș Moldovan a lansat invitația de a vedea spațiul lui Dorian Bolca și Ilie Duță. Ulterior a devenit o invitație deschisă tuturor celor ce veneau mai des la Nava și erau interesați de colaborare și creație artistică. Cei 3 din grupul fondator se cunoșteau din experiențe artistice anterioare, fiind studenți la Facultatea de Arte și Design secția Sculptură.

Reamenajarea spațiului în prima etapă pentru a fi atelier de sculptură și spațiu expozițional cu specific underground în mare parte cu circuit închis și evenimente construite pe invitații din aproape în aproape. În mare parte lucrările erau ale grupului, dar și individuale și ale colegilor ce voiau sa facă parte din expoziții. Invitațiile facandu-se personal în funcție de temele abordate ale expozițiilor.

Chiria spațiului a fost negociată ca fiind dată de evenimentele și workshopurile pe care le organizăm. Clădirea CCS are ca administrație Casa de Cultură a Studenților, ce aparține de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalitatii de Șanse și clădirea aparține Bisericii Catolice. Grupul făcând parte din CCS a avut și are un scop educațional și de exprimare liberă într-un context dat, nefiind percepute taxe de participare.      

Ce fel de evenimente organizați și care este frecvența lor? 

La început au fost expoziții de grup în mare parte, apoi odată cu expansiunea spațiului și „cucerirea de noi teritorii” au fost dezvoltate Grădina Minunată și Galeria Porțile de fier (2019) – spații reamenajate pentru cinemateca în aer liber, concerte, cenacluri de poezie, teatru, workshopuri și pictură murală pe cele 4 porți ale garajelor din curtea interioară a Casei de Cultură a Studenților. 

Au fost urmate de reamenajarea spațiului Sala Motoarelor (2020) unde se desfășoară activități de lucru și construirea propriu-zisă  a lucrărilor de arta  a celor din grup dar și a altora invitați la procesul de creație. 

Și ultimul dintre spații este spațiul expozițional B8 (2022) în holul subsolului CCS, unde artiștii pot interveni direct în spațiu prin schimbarea culorii, luminilor, pozițiilor de panotare și tot ce consideră necesar pentru a pune în valoare lucrarea de arta. În viitor vom încerca să abordăm mai degrabă expozițiile personale, in defavoarea celor de grup, acestea implicand mult mai mult timp si resurse.

Unul dintre proiectele principale ale anului 2024 este de a continua procesul de transformare si reamenajare a curtii interioare CCS pentru viitoare proiecte cu carcter interdisciplinar. 

Cum alegeți proiectele pe care le desfășurați?Cu o diversitate atât de largă a tipurilor de evenimente cum vă împărțiți rolurile în echipă? 

Proiectele sunt alese în funcție de propuneri și disponibilitatea spațiului. Pentru expozițiile de grup se pleacă de la o temă generală supusă discuțiilor între membrii grupului, după care se lansează invitații personale către prietenii și apropiații grupului.

Am încercat sa fie de comun acord rolul pe care fiecare și-l asumă, dar acesta se poate schimba organic în funcție de evenimente. Este un happening continuu. 

Ce fel de program are spațiul? Organizați evenimente în funcție de timpul liber, aveți un program pe care îl faceți pe un an sau 2? Care este dinamica unui grup așa de mare, fiecare se ocupă de altceva?

Spațiul nu are un program bine stabilit, este programul instituției, de la 9.00 la 22.00. De obicei este cineva la atelier și cand sunt expoziții spațiul este deschis pentru vizitare fără să fie nevoie de tur ghidat. Uneori sunt tururi ghidate personale pentru cei ce sunt prima oară în spațiu.

Evenimentele sunt organizate în funcție de timpul liber dar în ultima perioada urmăm un calendar cu evenimente, fiind din ce în ce mai multe acțiuni și propuneri din partea scenei locale de artă. Dinamica grupului este una bazată pe comunitate și împărtășirea unui program cu caracter interdisciplinar.

Spațiul funcționează și ca atelier de artiști ați zis mai sus, este folosit de membrii grupului și în același loc este și spațiu expozițional? Cum vă împărți spațiul?

Da, funcționează atât ca atelier cât și ca spațiu expozițional în funcție de program și proiectele derulate. Spațiul expozițional este destinat în primul rand expozițiilor și evenimentelor culturale, iar pe langa acesta există spații dotate și dedicate creației de atelier. Rolurile spațiilor se intersectează din când în când în funcție de context. De la început, spațiile au fost gandite sa aibă un caracter fluid și adaptabil în funcție de proiecte. 

Cum vă susțineți financiar și de unde aveți fonduri pentru a vă derula activitatea. Aplicații la fonduri locale, scrieți proiecte, aplicați la AFCN?

Fondurile principale sunt proprii. Uneori când ministerul dispune de fonduri exista un buget pentru consumabile. Administrația și conducerea CCS găsesc diverse forme de a ne ajuta financiar și non-financiar, Nava făcând parte din cluburile instituției. 

Fondurile necesare sunt adunate de membri din proiecte artistice, joburi, mediatori culturali restaurare, grădinărit și domenii conexe sculpturii.

Ca și grup am aplicat o singură dată la Centrul de Proiecte Timișoara și am avut un punctaj de 75 de puncte. Ne-am reorientat spre surse de venit mai sigure, dar am făcut parte și din proiecte finanțate câștigate de alte entități la Centrul de Proiecte Timișoara. AFCN pare puțin complicat, dar ne-am dori pe viitor poate să colaborăm și cu alte instituții sau organizații.

*Acest material jurnalistic a fost realizat printr-o finanțare Energie! Burse de creație, acordată de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte, în cadrul Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023″.

Materialul nu reprezintă în mod necesar poziția Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, iar acesta nu este responsabil de conținutul său sau de modul în care poate fi folosit.