Foto: Michele Bressan, Coloana Finitului, 2008

La 145 de ani de la nașterea lui Brancuși, România încă își mai caută discursul potrivit atunci când îl sărbătorește pe marele sculptor.

De ce merită Brâncuși să fie celebrat?

Constantin Brâncuși a fost părintele sculpturii moderne. A revigorat sculptura, a reinventat-o, întorcându-se la gest, la actul în sine de a sculpta, la cioplire și la șlefuirea de mână. S-a desprins complet de clasicismul academist. A lucrat cu forma, volumul și materialul pentru a ajunge la substanță. A regândit sculptura prin concentrarea formelor în idei. Și a făcut acest lucru în modul cel mai natural și mai fermecător cu putință, influențând decisiv arta modernă. Posteritatea l-a făcut pe Brâncuși un geniu național, un erou aproape mitic. Însă, adevărul este că nu s-au făcut niciodată eforturi suficiente pentru a îl integra în arta noastră națională.

Anul acesta se împlinesc 145 de ani de la nașterea lui. La anul se vor face 146 și peste încă un an 147, dar cine stă să-i numere? Ministerul culturii, de pildă. Când avem o personalitate de asemenea anvergură și nu știm ce să facem cu ea o „naționalizăm”, o punem pe un piedestal și ne închinăm la ea fără să avem neapărat idee despre cum a ajuns acolo. Cum s-a întâmplat deja cu Eminescu, a cărui zi de naștere s-a transformat în Ziua Culturii Naționale.

Nici Brâncuși nu pare să fie departe. Să spicuim din evenimentele aflate sub patronajul Ministerului Culturii din România pentru „Ziua Națională Constantin Brancuși”: la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” va avea loc lansarea filmului „Omagiul lui Brâncuși, pe Calea Eroilor”, poem cinematografic, la Muzeul Național „Constantin Brâncuși” avem un moment artistic „Brâncuși – drumul spre devenire”, la Capela Artiștilor din cadrul Ateneului Național din Iași va fi oficiată slujba de pomenire a marilor sculptori români, trecuți la cele veșnice, Muzeul Național Bran va organiza online evenimentul „Brâncuși titanul sculpturii moderne”, la Râmnicu Vâlcea se vor organiza, printre altele, simpozionul județean on-line „Sculptura literaturii și matematica artei” și o proiecție video pe clădirea Instituției Prefectului, la Constanța se va prezenta filmul documentar „Constantin Brâncuși, între Pământ și Cer pe Calea Sufletelor”, iar la Muzeul de Istorie din Tecuci se va organiza o „întâlnire online cu personalități zonale despre viața și influența operei lui Brâncuși”, iar Primăria Tecuci „va oferi pliante despre Brâncuși tuturor celor care vor veni la registratura instituției”.

Doina Lemny, un respectat cercetător de istoria artei, specialist în viața și opera lui Brâncuși, spunea, într-un interviu publicat de Propagarta ieri, că Brâncuși ar trebui „să fie celebrat în modul cel mai simplu: privindu-i opera cu mai multă atenție”.

Am putea foarte bine să îl celebrăm pe Brâncuși în fiecare zi, vizitând Muzeul Național de Artă al României din București, care deține câteva lucrări ale sculptorului român și le expune într-un spațiu foarte puțin cunoscut și promovat. La Paris, „Brâncuşi este celebrat tot timpul prin atelierul său din faţa Centrului Pompidou, unde vizitatorii pot intra fără să plătească. Este un mare privilegiu”, spune Doina Lemny. La București, am organizat o chetă publică de 11 milioane de euro, pentru „Cumințenia Pământului”, însă nu am reușit să organizăm muzee sau spații expoziționale gândite pentru anul 2021, care să pună în valoare patrimoniul pe care-l deținem deja. De ziua lui, țara în care s-a născut îi organizează un fel de „Cântarea României”.

Unde îl mai găsești pe Brâncuși azi?

Pe Brâncuși îl întâlnești peste tot astăzi în România. La muzeu, la Târgu Jiu unde se află celebrul Ansamblu Monumental, într-un cartier din Dumul Taberei, în pietrele de hotar ale unor județe, pe calcane, pe OLX, pe Instagram, în decorațiuni sau monumente pe care le-am uitat sau pe care le construim în timp ce voi citiți aceste rânduri. Brâncuși nu mai este doar un artist francez de origine română expus în marile muzee ale lumii. El a devenit, fără voia lui, un fel de clișeu estetic, o sursă de inspirație pentru naționalismul sforăitor, pentru decorațiuni și artizanaturi, dar și pentru arta urbană contemporană.

Cartierul ANL din Drumul Taberei. Cartierul de blocuri ANL Constantin Brâncuşi se află în sectorul 6 al Capitalei, învecinat cu Drumul Taberei. La intrarea în cartier, tronează bustul de bronz al lui Constantin Brâncuşi, iar strada principală se numeşte, deloc întâmplător, Aleea Coloana Infinitului. Iar aleile din cartier au fost denumite, la fel de puțin întâmplător, dupa cele mai importante opere ale celebrului sculptor roman: „Coloana Infinitului”, „Masa Tacerii” și „Poarta Sărutului”.

Pe calcane. În iunie 2018, artișii  Ortaku si Luchian au pictat pentru Outline Festival pereții unei centrale termice din zona Ștefan cel Mare din București cu faimoasele sculpturi ale lui Constantin Brancuși. Artistul portughez Alexandre Farto, cunoscut ca Vhils, a realizat pe unul dintre pereţii Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti (UNArte) un portret uriaş al lui Constantin Brâncuşi. Artistul a fost inspirat de modul în care zidurile oraşului capătă patina timpului, transformându-se într-o formă de arheologie urbană.

Brâncuși de jucărie. În 2014 doi artiști s-au gândit să realizeze un set de jucării inspirate de sculpturile lui Brâncuși de la Târgu Jiu. Tăiate din lemn lăcuit şi colorate în pasteluri prietenoase, replicile miniaturale ale operelor lui Brâncuşi au adus arta marelui artist mai aproape de mâinile copiilor.

Pe OLX. Dacă vrei niște statuete de ipsos cu Domnișoara Pogany, le poți găși și pe OLX la fabuloasa sumă de 25 de lei. Nici alte lucrări ale artistului nu au scăpat de atenția artizanilor de ocazie.

Pe bani. În 1991, Banca Națională a României a emis bancnota cu valoarea nominală de 500 de lei, imprimată o imagine a sculptorului în atelierul său și, mai apoi, în 1992 o altă bancnotă de 500 cu portretul în semi-profil al lui Brâncuși, o Pasăre Măiastră, un fragment din Coloana fără sfârşit și alte stilizări ale lucrărilor lui Brâncuși. Aceste bancnote mai au acum valoare doar pentru colecționari.

Pe Instagram. Prin proiectul Endless Column, de pildă, creat de Mihai Botărel și Alex Eftimie, care combină coloana lui Brâncuși cu lucrările unor tineri artiști și cu social media. Practic, e un cont de Instagram infinit, cu aceeași structură a operei lui Brâncuși în fiecare postare, plus niște decorațiuni extra și stilizări făcute de artiștii care vor să contribuie la proiect.

Într-un templu modernist. Arhitectul Dorin Ștefan a realizat proiectul unui pavilion de sticlă în curtea Muzeului de Artă din Craiova, inspirat de un proiect gândit chiar de Brâncuși pentru un maharajah. Templul Indore, care trebuia să devină o replică modernă a Taj Mahalului nu a mai fost finalizat, însă Centrul internațional Brâncuși se construiește acum la Craiova și este format din două entităti spațiale, una subterană din beton și una supraterană din sticlă, după ideea inițială a sculptorului român.

Enumerarea aceasta atât de pestriță ne spune de fapt cât de cool și de relevant rămâne Brâncuși și în ziua de astăzi. Lucrările lui l-au făcut atât de universal, încât îl poți regăsi pretutindeni. Îți sare în ochi sau îl surpinzi într-un detaliu aparent insignifiant. Cât se poate de simplu și de firesc. Așa cum sunt și sculpturile lui.