Ana Bănică este pictor și grafician, un artist complex, care a creat și expus de-alungul carierei sale în instituții și spații artistice de prestigiu. Arta sa, pe care o puteți revedea zilele acestea la Art Safari, conferă privitorilor un spațiu intim, tandru, blând, ca o mângâiere caldă prin culorile și tematicile pe care le abordează. 

Ediția actuală, a 12 a de Art Safari, gravitează în jurul iubirii și a romantismului, care a fost prima ta reacție auzind tematica aceasta? 

Bineînțeles că am fost foarte încântată de această idee, mi se potriveste perfect pentru că am foarte multe lucrări ce exploatează tainele cuplului. Mă bucur mult că am reușit să expun mare parte din desenele din seria a+b. 

Picturile tale conțin foarte mult roz și roșu. Ce simbolizează aceste culori pentru tine?

În pandemie am început două serii de picturi, seria “Sufletelor pereche” în care am încercat să redau masculinul și femininul folosind două culori ultra vehiculate, roz și albastru, dar am găsit în ele un rafinament și o dinamică aparte, am ales un cyclamen și un albastru ultramarin cu care m-am jucat în zeci de pânze. Cealaltă serie este numita “Linia roșie”, cca 80 de picturi, și este un jurnal al trăirilor mele ca femeie. Am ales o monocromie încercând să redau cu minimul de mijloace, maximum de intensitate plastică. Roșul este pentru mine feminin, organic, sincer, viață. 

Arta ta mi se pare foarte empatică, centrată aproape exclusiv pe sentimentele umane. De unde pornește impulsul tău de a face artă?

De cele mai multe ori creez inspirată de propria-mi viață, transpun trăirile mele, dramele și situațiile extreme ale existenței folosindu-mă ca personaj central al compozițiilor mele. Câteodată o fac în mod ironic, câteodată super estetizat. Picturile sunt despre mine, cuplurile a+b și cam tot ce am făcut este în general autobiografic, sigur transpuse și metamorfozate în scop creativ. Da, cred că arta are rolul de a ghida, deschide drumuri și minți, este o terapie și un pas spre evoluție spirituala. Da, eu prin ceea ce fac, conștientizez asta și îmi asum acest rol, de ghid, vizionar, deschizător de drumuri. 

Dacă ar trebui să rezumi stilul tău artistic într-o singură propoziție?

Arta mea este o artă deschisă, vie, care pulsează energie, este conectată cu cotidianul și în același timp este o proiecție în viitor. Eu explorez întotdeauna noi tehnici, universuri, sentimente. Arta mea este viață. Arta mea are puls. 

Dacă ai putea să spui ceva fiecărui om care privește arta ta ce i-ai spune?

Să expui public arta ta necesita un curaj extrem, artiștii sunt oameni foarte puternici. Gândiți-vă că ei își expun sufletul în fața a mii de oameni, oamenii vin, admiră sau comentează, le place sau nu, artistul și-a asumat deja toate astea, cineva va veni și va critica sau va iubi ceea ce am făcut eu. Eu îi admir pe cei care îmi privesc lucrările, iar când rezonează cu ceea ce fac și simt că au primit un dar, că s-au îmbogățit sau luminat cu un gând, atunci misiunea mea este îndeplinită și încheiată… Pentru că noi artiștii creăm pentru noi, în primul rând, din nevoia noastră de a dărui, apoi pentru ceilalți, fără de care arta noastră nu are puls. 

Teatrul este un loc puternic. De la actorii de pe scena, la regie, spectatori, scenografi, sunetiști, toți au în timpul unui spectacol foarte multe emoții și sentimente prin care trec. Care a fost experiența ta cu teatrul? 

Teatrul este un loc, un spațiu, un mediu special pentru mine încă din adolescență, iar scenografia de teatru este pentru mine un alt mediu în care mă manifest cu mare bucurie. Am semnat câteva piese de care sunt foarte mândră și care mi-au adus o experiență inedită, bucurându-se de un real succes: „Colonelul și păsările” de Hristo Boicev/r. Dan Badea și „Cum vă place” de W. Shakespeare/r. Dan Vasile la Teatrul Național din Constanța. Teatrul este hrană pentru suflet, evadarea într-o altă lume, este mister și seducție. Faptul că am putut mixa pe scenă arta, conceptele mele, idei inedite, decorul practic, costumele purtate și jucate de actori, pe o temă dată, mi-au adus ca artist un plus de cunoaștere și au declanșat în mine o evoluție fantastică.