TOP

„Desktop studies” – o expoziție pentru două spații: IRL și Online

Proiectul „Desktop Studies” face parte din rețeaua bienalei internaționale dedicatei artei digitale intitulate The Wrong Biennale 2023, ajunsă la al șaselea eveniment și cuprinde două componente: o expoziție online, cu denumirea pavilion, și o expoziție fizică, corespondentul unei ambasade a bienalei.

Bienala The Wrong este o bienală internațională de artă independentă, multiculturală, descentralizată și colaborativă, fondată în 2013 de David Quiles Guilló și organizată de The Wrong Studio.

The Wrong a devenit în timp o comunitate internațională și o referință globală în scena artistică, reunind curatori, artiști și instituții, online și offline, la fiecare doi ani. Platforma bienalei oferă spațiu artiștilor consacrați, necunoscuți sau subreprezentați pentru a explora creativitatea și cultura digitală, încurajând experimentul artistic în arta digitală. Din 2013, The Wrong Biennale a prezentat arta și lucrările a peste 10.000 de artiști și curatori în peste șase sute de pavilioane, ambasade și instituții din întreaga lume.

Expoziția „Desktop Studies” se desfășoară la Centrul Artelor Vizuale – multimedia din strada Biserica Enei 16, între 7 și 30 noiembrie și este corespondentul fizic, cu reprezentări reale, al conținutului digital inclus în pavilionul online.

Expoziția fizică dorește să găsească împreună cu artiștii digitali din România un mod caracteristic artei digitale de expunere, departe de imperativele pieței, galeriilor și târgurilor de artă bazate mai degrabă pe efecte de șoc, nou, entertainment. Pentru fiecare lucrare digitală de pe site, există o lucrare fizică în spațiul CAV, fie televizor, proiector, laptop, printuri 3d, tablete, reprezentare holografică, instalație video.

Proiectul a luat ființă în urma unui open call, dar și a unei selecții din partea echipei curatoriale, iar astfel 14 artiști s-au simțit inspirați de tema aleasă, și anume relațiile cu dispozitivele de redare a informației pe care fiecare dintre noi le are: desktop, smartphone, tablete.

Evoluția desktopurilor de la mașini mari și staționare la dispozitive subțiri și portabile precum tabletele și telefoanele a ușurat accesul nostru în lumea digitală. Pe măsură ce petrecem mai mult timp în lumi virtuale, este crucial să fim conștienți de potențialul lor de a ne izola, distrage sau distorsiona experiențele noastre. În timp ce ecranele și uneltele digitale oferă posibilități imense de conectivitate și cunoaștere, trebuie să aducem în discuție și limitările și prejudecățile încorporate în tehnologia cu care interacționăm. Ideea acestor dispozitive ca portaluri devine centrală pentru înțelegerea echilibrului delicat între avantajele lor și capcanele potențiale.

Pentru cea de-a șasea ediție a Bienalei The Wrong, spam-index a ales platforma newart.city pentru a găzdui pavilionul său online, „Desktop Studies”. Concepută pentru a imita stick-urile USB cu foldere încorporate, expoziția este împărțită în două secțiuni principale, ghidând publicul printr-o experiență în care cei 14 artiști prezintă lucrări care fac tranziția de la un focus corporatist – în prima scenă – la o explorare mai personală – în a doua.

Cezar Mocan inițiază călătoria noastră cu un videoclip pe două canale care contestă moștenirea metaforei de desktop, un concept făcut faimos de Apple prin Ghidurile de Interfață Umană Macintosh din 1987. Nicoleta Mureș adoptă o abordare satirică, reprezentând în scena 3D animată lucrătorul modern ca un om-gândac hibrid, o ilustrație dinamică a mașinăriei corporatiste nesfârșite și a căutării constante de lucruri care distrag atenția în cultura noastră mereu obsedată de productivitate.

Îndreptându-se spre estetică, videoclipul lui Vitaly Yankovy examinează fuziunea dintre securitate și artă în spațiile corporative, care stă la baza esteticii protecției din clădirile moderniste. Pe de altă parte, Claudia Brăileanu dezvăluie modul în care tehnologiile digitale influențează percepția noastră asupra peisajului natural și modul în care relaționăm cu „naturalul” prin intermediul ecranului. Lucrarea ei, o pânză ce reprezintă un peisaj întreg – o sinteză a unui peisaj imaginar și o scanare 3D a unui teren fizic – continuă interesele ei spre arta digitală, aducând elemente din background-ul de pictoriță. În spațiul expoziției, prin intermediul căștilor de VR, publicul este invitat să interacționeze cu bucățile de pânză pentru a vedea peisajul întreg, „the bigger picture”. Lucrarea are și o versiune online interactivă pentru desktop.

Lucrările Martei Mattioli întruchipează forme organice (inimi umane) juxtapuse cu materiale metalice (lanțuri), indicând relația de uniune dintre natură și tehnologie și disputând diviziunile tradiționale. Lucrarea Martei este adusă în expoziție sub forma unui print 3D așezat pe o masă transparentă de plexiglas în mijlocul unei grămezi de nisip aranjată în forme tribale, un pattern întâlnit des în arta sa. 

Într-un context diferit, proiectul lui Flaviu Rogojan estompează granițele, combinând fapte științifice și ficțiune speculativă pentru a reimagina resurecția sondei spațiale „Deep Impact”, cu care NASA a pierdut legătura în 2013. 

În partea a doua a pavilionului, Dragoș Dogioiu analizează spațiul latent multidimensional al inteligenței artificiale pentru a recontextualiza evenimentele istorice, arătând perspectiva algoritmică asupra fluxului de informații. Folosind Stable Diffusion AI, cadrele statice aparținând unor programe de știri reale, precum emisiunea TVR din 22 decembrie 1989, sunt transformate printr-o serie de prompturi în alte evenimente istorice semnificative sub formă de teletext.

Într-o lume în care tehnologia reformulează trecutul, Diana Gheorghiu examinează utilizarea abuzivă a rețelelor sociale pentru a propaga dezinformarea și ideologiile prin gândire magică, stârnind îngrijorări cu privire la transformarea influencerilor online în cler modern printr-un video dedicat influencerilor de wellness, simbolizați de un cap de varză.

Pe aceeași notă critică, Anastasia Manole pune la îndoială modul în care AI definește convingerile noastre despre feminitate și standardele de frumusețe, aruncând lumină asupra relației complexe dintre tehnologie și percepțiile societale.

Atingând tărâmul oniricului, lucrările lui Datejuice și 3Delusional se ocupă de fațetele suprareale și intime ale existenței digitale. În lucrarea Irinei Bako / Datejuice, visul lucid simbolizează o dependență personală față de conținutul digital și consecințele acestuia asupra bunăstării artistei. În schimb, videoclipul Emei Motea / 3Delusional pictează o imagine a Internetului ca un depozit pentru experiențe și amintiri individuale care transcend granițele timpului și ale realității, adăugând narațiunii colective a umanității. Artista își imaginează un viitor în care generația de azi este văzută în „straiele” generației bătrâne de azi.

Antonia Corduneanu și Maria Băcilă ating teme spirituale în mijlocul unei lumi în schimbare. Sculptura lui Corduneanu surprinde un moment esențial în mitologia creștină, îndemnând la auto-reflecție în timp ce umanitatea se luptă cu deciziile unei lumi aruncate în haos în căutarea cunoașterii. Maria Băcilă își folosește site-ul web pentru a ilustra ascensiunea noilor credințe spirituale și modul în care internetul devine o sursă de explorare mistică, în special pe fondul erodării instituțiilor tradiționale și a provocărilor generate de pandemie.

Marcând sfârșitul expoziției de grup, proiectul lui Herne Hiili, denumit chiar „Desktop Studies”, este gândit ca un website cu 4 scene interactive ce invocă nostalgie și introspecție, pe măsură ce fragmente din amintirile arhivate digital ale artistului sunt dezvăluite.  

În mod colectiv, lucrările prezentate în cadrul pavilionului Desktop Studies încurajează o contemplare mai profundă asupra impactul culturii corporatiste, îmbinarea realității cu virtualul, semnificația tehnologiei în spiritualitate, artă, vieți personale și în căutarea cunoașterii, influența media în spațiul digital, algoritmii inevitabili și granițele care se estompează între umanitate și mașini. Aceste explorări ne amintesc că trebuie să găsim un echilibru între beneficiile conexiunii permanente și protecția vieții private și să ne asigurăm că tehnologia nu perpetuează sistemele de exploatare și control.

 

Post a Comment