Muzeul Național de Artă al României, împreună cu Institutul Prezentului, dechid pe 14 octombrie expoziția „Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean”, eveniment care își propune să reviziteze istoria culturală a României anilor 1960.

Expoziția are un caracter documentar, în primul rând. Este o cercetare și contextualizare a marii retrospective pe care a avut-o artistul internațional Henry Moore în capitalele a trei state care făceau parte din blocul comunist: București, Praga și Budapesta, între 1966 și 1967. Efortul a trei state din spatele Cortinei de Fier de a reinfiripa canale de comunicare cu lumea liberă, prin mijloace culturale, a fost impulsionat și susțiunut de Consiliul Britanic, care a organizat expoziția, cu ajutorul autorităților din România, Cehoslovacia și Ungaria. Ampla expoziție a cuprins lucrări diverse din corpul operei lui Henry Moore: desene și sculpturi realizate între 1924 și 1964. Acest adevărat schimb cultural a cuprins și reversul: țările comuniste au putut desfășura un eveniment cultural similar la alegerea lor, în Marea Britanie.

Cercetarea de astăzi, care a are ca rezultat expoziția deschisă la MNAR, cuprinde și o perspectivă asupra modului în care opera lui Moore a fost receptată în anii 60 în România și în restul țărilor comuniste. Se vor putea vedea o serie de interviuri realizate cu martorii retrospectivelor din 1960: Ioana Vlasiu, istoric de artă, Constantin Flondor, pictor, Grigorie Minea, sculptor, Peter Jacobi, sculptor, Adéla Matasová, artist intermedia, György Jovánovics, sculptor, László Gyémánt, pictor, Krisztina Passuth, istoric de artă, Márta Kovalovszky & Péter Kovács, istorici de artă.

Expoziția este o incursiune în mentalitatea epocii, având în centrul său diplomația și politicile culturale, schimbul cultural și de idei reluat după peste 15 ani de închidere, dar și impactul pe care opera lui Moore l-a avut în spațiul artistic local.