Artista italiană Artemisia Gentileschi a fost una dintre cele mai celebrate pictorițe ale perioadei baroce, atât de bine cunoscută încât a pictat chiar și pentru regalitate, inclusiv o perioadă la curtea regelui Charles I din Londra. Cum a ajuns una dintre pânzele ei să fie depozitată la Hampton Court timp de peste 100 de ani, doar pentru a fi redescoperită recent? Totul ține de capriciile istoriei. Gentileschi a devenit celebră în secolul al XVII-lea, când foarte puține femei erau pictorițe. Tatăl ei, Orazio Gentileschi, era un artist cunoscut și discipol al lui Caravaggio, ceea ce i-a oferit lui Gentileschi oportunitatea de a se forma. Arta ei era îndrăzneață, iar adesea picta scene biblice cu femei puternice în prim-plan, participante active la acțiune.

Gentileschi a ajuns la curtea regelui Charles I în 1638, cel mai probabil pentru a-i ajuta pe bătrânul ei tată, care era pictorul curții. În timpul șederii acolo, regina Henrietta Maria a apreciat lucrările ei și i-a comandat o pictură. Acea lucrare, una dintre mai multe versiuni ale lucrării „Susanna și bătrânii” pe care le-a creat, atârna inițial deasupra șemineului reginei la Whitehall Palace. A fost una dintre cele șapte picturi ale artistei din colecția regală, deși doar celebrul ei autoportret a rămas după execuția lui Charles I.

Cu toate acestea, pare că lucrarea „Susanna și bătrânii” s-a întors în Anglia după Restaurația Stuart, când lui Charles al II-lea i s-a permis să se întoarcă din exil. Dar în secolul al XVIII-lea, arta lui Gentileschi a căzut în dizgrație și până în 1819 a fost lăsată să se sprijine de un perete în camera reginei, părând a nu fi demnă să fie expusă. De fapt, la acel moment, pare că numele lui Gentileschi nu mai era atașat lucrării. Ulterior, a fost pierdută rama și a fost trimisă în depozit din cauza condiției precare.

În timpul unui inventar recent realizat de Royal Collection Trust, pictura, simplu listată ca fiind „Școală franceză”, a primit o a doua șansă. Curatorii au început să examineze lucrarea, care părea să semene cu descrierea unei „Susanna și bătrânii” care a fost odată înregistrată ca parte a colecției. Au folosit apoi radiografia și reflectologia pentru a vedea dincolo de murdăria și grăsimea ce acoperea arta spectaculoasă a lui Gentileschi. În acest punct, a fost responsabilitatea conservatorilor să aducă pictura la viață din nou.

Redescoperirea este o victorie pentru istoricii de artă, care acum vor putea adăuga această „Susanna și bătrânii” altor șase versiuni ale poveștii, de asemenea pictate de artistă. Și cu siguranță te face să te întrebi ce alte comori ar putea fi ascunse în depozitele regale. Acum, pictura restaurată este expusă temporar la Castelul Windsor alături de autoportretul lui Gentileschi și o pictură realizată de tatăl ei. Vizitatorii pot vedea această expoziție la Castelul Windsor până la 29 aprilie 2024.