Joi, în data de 13 iunie, va avea loc deschiderea sezonului expozițional de vară al Muzeului Național de Artă Contemporană. 5 expoziții de artă vor fi prezentate publicului, urmând să rămână în cadrul muzeului până spre finalul toamnei 2024. Iată care sunt, în mai multe detalii, expozițiile anunțate.

Capul de afiș al sezonului este Răsucirea. Triumful provinciei, amurgul imperiilor, expoziție ce este prezentată ca partea a doua dintr-un proiect de cercetare de lungă durată, inițiat odată cu Răsucirea. 5 niveluri pentru edificarea Banatului etern, ce a avut loc la Kunsthalle Bega, Timișoara, în 2023-2024. Cu un concept și un design de expoziție semnat Călin Dan, precum și curatoriată de acesta, alături de Celia Ghyka, expoziția se descrie astfel, înainte de deschidere:

“Cercetare complexă a istoriei culturale și vizuale a motivului alegoric al răsucirii, proiectul își are originea într-o lectură reiterată a alegoriei platonice a Peșterii, acea acțiune de dublă „răsucire a sufletului”: o mișcare deopotrivă spirituală și fizică, exprimată în această expoziție prin dimensiunile sale figurative, morfologice, corporale și simbolice.

Conceptul expoziției de la MNAC este ilustrat printr-un ansamblu neconvențional de arheologie, arte decorative, îmbrăcăminte, produse etnografice și produse industriale de masă care stabilesc dialoguri semnificative cu lucrări de artă contemporană din colecția Muzeului Național de Artă Contemporană și din colecții private.

RĂSUCIREA este un  liant esențial pentru comunicarea morfologică și simbolică dintre cultura materială și cea spirituală, o perspectivă aplicată aici la mileniile de civilizație dezvoltate pe un teritoriul mai larg, pe care am convenit să îl numim carpato-danubiano-pontic.

Expoziția urmărește, prin salturi multidirecționale, traiectoriile culturale și temporale ale diferitelor zone ce fac parte din acest teritoriu care s-a aflat, în timpul lung al istoriei, la marginea diferitelor imperii (roman, otoman, austro-ungar, țarist, sovietic etc.). Deși aflate sub influența (formală sau informală) a diferitelor ambiții geopolitice, aceste provincii au dezvoltat în decursul timpului o identitate rezilientă de intersecție, ce conferă noțiunii de „provincial” o semnificație demnă. 

Obiectele expuse sunt deopotrivă martorii acestor pulsiuni imperiale, ai umbrelor lor remanente și ai acestei chimii a asimilării. Într-o mișcare de deformare ce poate fi descrisă metaforic ca o spirală, ecoul imperiilor s-a modificat în timp și în spațiu și a fost, la rândul său, integrat, apoi abandonat, apoi redescoperit în diferite momente ale istoriei acestor provincii paradigmatice pentru conglomeratul Europei Centrale și de Sud-Est.

Scenografia propusă caută să dea acestui argument intelectual vizibilitate și concretețe în spațiul fizic al expoziției: privită ca metaforă a existenței, RĂSUCIREA poate fi urmărită pe multiple paliere și în infinite variațiuni.”

Artiștii care vor fi prezenți în expoziție sunt nume foarte bine cunoscute ale artei contemporane, artiști care se regăsesc și în colecția muzeului: Dan Acostioaei, Florian Lazăr Alexie, Alexandru Antik, George Apostu, Matei Bejenaru, Anca Benera, Horia Bernea, Ștefan Bertalan, Ion Bitzan, Geta Brătescu, Mircea Cantor, Boris Caragea, Ion Condiescu, Roman Cotoșman, Călin Dan, Cristian Dițoiu, Sorin Dumitrescu, Constantin Flondor, Marin Gherasim, Dani Ghercă, Nicolae Golici, Ion Grigorescu, Pavel Ilie, Peter Jacobi, Stela Lie, Ana Lupaș, Maria Manolescu, Ana Maria Micu (în colaborare cu Alexandra Constantinescu și Radu Constantinescu), Gili Mocanu, Ciprian Mureșan, Paul Neagu, Sorin Neamțu, Mihai Olos, Neculai Păduraru, Romelo Pervolovici, Dionisie Popa, Virgil Preda, Marilena Preda-Sânc, Leonard Răchită, Laurențiu Ruță-Fulger, Șerban Savu, Liviu Stoicoviciu, Patricia Teodorescu, Napoleon Tiron, Titu Toncian, Mona Vătămanu, Dan Vezentan, Ion Vlad, Bogdan Vlăduță, Gheorghe Zărnescu.

Expozițiile de la etajul 1 și 2 vor rămâne neschimbate în acest sezon. Puls 21 este expoziția care a debutat în 2023, prezentând publicului achizițiile realizate de MNAC în anul 2022, când muzeul, datorită unei finanțări din partea statului, a putut cumpăra pentru colecția proprie artă contemporană direct de la artiștii înscriși în open call-ul realizat special pentru acest lucru. MNAC a început să facă din nou achiziții pentru colecție în anul 2020, după 12 ani de lipsă de fonduri în acest scop. Au urmat apoi noi sesiuni de achiziții în 2022 și în 2024, ultima aflându-se încă în proces de derulare.

Leviathan, conceptul expozițional inedit prezentat de Călin Dan în 2022, prin care vasta colecție păstrată în depozite de MNAC este pusă în lumină pentru vizitatori, va rămâne și el deschis publicului la etajul 2. 

La etajul 4 va debuta o nouă expoziție, intitulată Being Nina [Fiind Nina], semnată de Adina Mocanu și curatoriată de Sandra Demetrescu.

“Adina Mocanu prezintă Being Nina [Fiind Nina], o expoziție multistratificată care reflectă cercetarea pe termen lung a artistei despre universuri alternative, despre lumea de dincolo sau despre Celălalt ca instrument artistic, și care se desfășoară sub forma unei instalații site-specific, pornind de la lucrarea video multicanal omonimă din colecția MNAC. Structurată în jurul unui personaj performativ fictiv – care suprapune identitățile unei gospodine ruse cu puteri telekinetice (Nina Kulagina), faimoasă în timpul Războiului Rece, și a unei versiuni contemporane a acesteia care încă trăiește în satul natal al Adinei din România – această piesă de realism magic este un proces bidirecțional de explorare a lumii exterioare și a identității (artistice) personale.”

În seara vernisajului, 13 iunie, va avea loc și un performance susținut de artistă, începând cu ora 21:00.

La etajul 4, în sala Auditorium, poate fi vizitată expoziția „Premiile Crama Oprișor pentru Desen Contemporan”.

“Ajuns la cea de-a treia ediție, concursul „Premiile Crama Oprișor pentru Desen Contemporan” este organizat anul acesta împreună cu Muzeul Național de Artă Contemporană al României. Dedicat desenului contemporan și sprijinirii tinerilor artiști, studenți și absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior artistic din România, conceptul concursului a fost inițiat de Ciprian Paleologu în anul 2015 – prima ediție fiind desfășurată în perioada 2016-2017, împreună cu Universitatea Națională de Arte din București, odată cu aniversarea de către aceasta a 150 de ani de la înființare. Cea de-a doua ediție a avut ca partener Universitatea de Artă și Design Cluj Napoca, și s-a desfăşurat în perioada 2021-2022. O noutate a ediției naționale 2024 constă în acordarea Premiului Special al Publicului.”

Artiștii înscriși în cadrul programului sunt Maria Elisabeta Albu, Ioana Alecu, Denisa Angheluță, Simona Cîrlugea, Fernando Diaconu, Fabian Emoke, Alexandru Daniel Florea, Ada Jugănaru, Andrada Lolu, Bogdan Matei, Ciprian Memei, Adrian Piorescu, Ana Eudochia Pop, Bianca Rusu, Oana Sas și Oana Gabriela Sima.

Nu în ultimul rând, în exteriorul muzeului vor fi plasate patru sculpturi monumentale, în cadrul expoziției Urbanologie semnată de artiștii timișoreni Dan Vișovan și Bogdan Rața – „sculpturile tăiate”, așa cum le numesc artiștii, fac parte dintr-o serie inițiată în anul 2022.

„Termenul de „urbanologie” nu apare în dicționar și tocmai de aceea poate avea mai multe înțelesuri.  În cazul de față, el definește „un act spontan de recuperare arheologică a unui strat dintr-un oraș aflat în dezvoltare”. Dan Vișovan este urbanolog la fel cum Domnul Jourdain era prozator. A devenit astfel printr-o succesiune de întâmplări simple ale vieții.  Mai întâi, Vișovan e sculptor, pasiunea lui fiind lemnul, pe care îl lucrează cu multă pricepere. Apoi, el și-a creat unul dintre cele mai uimitoare ateliere pe care le cunosc, un fel de capsulă a timpului venită din secolul trecut, când sculptorii puteau, în plină Românie comunistă, să ocupe o suprafață mare de teren la margine de oraș și să-și creeze acolo un fel de teritoriu autonom. În al treilea rând, Vișovan a speculat ocazia când Primăria din Timișoara s-a decis să sacrifice niște stejari seculari prea bolnavi pentru a fi salvați. Trupurile neînsuflețite ale acestor veterani ai orașului au ajuns în acel atelier în aer liber, unde Bogdan Rața și Dan Vișovan au sculptat în varii forme giganții căzuți la datorie. De la o improvizație colectivă, începută în joacă alături de alți câțiva colegi, s-a ajuns la un duo întins pe o perioadă nedeterminată datorită provocării oferite de către MNAC. Am fost fascinat de spontaneitatea cu care cei doi artiști reciclează orașul prin intermediul artei plastice și am vrut să împărtășesc această fascinație cu vizitatorii Muzeului – el însuși produsul unui șir nesfârșit de reciclări, unele fericite, altele mai puțin. Sper ca lecția de urbanologie oferită de duetul Rața-Vișovan să fie recepționată cum se cuvine.” – Călin Dan