Sustrasă de naziști în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, acuarela „Căpițe de fân” va fi licitată la Christie’s pe 11 noiembrie, la New York, și se estimează că va ajunge la 20-30 de milioane de dolari.

Van Gogh a început lucrarea prin câteva indicații pregătitoare din creion. Apoi, folosindu-se de unul dintre stilourile de stuf, pe care le confecționa singur, a trasat o serie de linii, liniuțe și puncte. Contrastul dintre nuanțele diferite de albastru ale cerului și auriul grâului proaspăt secerat conferă un contrast puternic, dar armonios. Cele două femei culeg grâul rămas pe pământ, în timp ce un om în albastru, cel mai probabil fermierul, tocmai a ieșit din casă. Lucrarea include și detalii, cum ar fi cele două găini din partea inferioară a compoziției.

În planul îndepărtat al acuarelei, în partea stângă, se află ferma de la periferia orașului Arles, din Provența, care purta numele proprietarului său, Jacques Griffeuille. În timpul lui Van Gogh, ferma era împrejmuită de calea ferată Paris-Marseilles și de canalul Vigueirat. În acuarela artistului observăm această înșiruire de trei clădiri, dintre care doar cea centrală și cea din partea dreaptă încă se mai află printre blocurile din suburbiile de est ale orașului Arles. Deși deteriorată, această mare parte a vechii ferme a rămas aproape la fel cum era în perioada în care a fost pictată.

Lucrarea „Căpițe de fân” a fost pictată în vara lui 1888, chiar după ce începuse secerișul, fiind influențată de stampele japoneze pe care Van Gogh le admira – chiar dacă scena a fost pictată sub lumina puternică a soarelui de amiază, nu vedem umbre, aceasta fiind o caracteristică a artei japoneze. Acuarela s-a dovedit a fi parte a unui proiect pe care artistul îl avea în vedere, întrucât la câteva zile a realizat o pictură în ulei a aceluiași subiect, o versiune mai mare cu câteva mici schimbări. Van Gogh adăugase câteva umbre și a eliminat cele trei figuri, care au fost înlocuite de femeia din planul superior al compoziției.

În aceeași vară, Van Gogh a realizat copii ale unora dintre lucrările sale recente, printre care și „Căpițe de fân”, pentru doi dintre prietenii săi artiști. Un desen, aflat acum la Muzeul de Artă din Budapesta, i l-a trimis lui Émile Bernard, care lucra atunci în Bretania. Al doilea desen a fost pentru John Russell, aflat și el tot în Bretania. În 1897, Russell i l-a oferit lui Henri Matisse, care îl vizitase și își exprimase admirația pentru Van Gogh. Fiul lui Matisse a păstrat lucrarea mult timp, iar în 1962 aceasta a intrat în patrimoniul Muzeului de Artă din Philadelphia.