Cincisprezece lucrări, printre care picturi de Gustav Klimt și Marc Chagall, se vor putea întoarce la moștenitorii familiilor evreiești jefuite de naziști, după ce Parlamentul francez a autorizat în unanimitate restituirea.

Prin această lege, „guvernul ia măsuri pentru a permite retrocedarea lucrărilor din colecțiile publice jefuite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial sau dobândite în condiții tulburi în timpul ocupației, din cauza persecuțiilor antisemite”, a explicat Roselyne Bachelot, Ministrul Culturii.

Intrate prin achiziție în colecțiile publice naționale franceze, lucrările fac parte din domeniul public mobil protejat de principiul inalienabilității și imprescribilității. În acest sens, era nevoie de un proiect de lege pentru a trece peste aceste principii și a se putea finaliza restituirile.

Printre cele 15 lucrări se află „Rosiers sousles arbres” de Gustav Klimt, păstrată la Musée d’Orsay, singura lucrare a pictorului austriac aparţinând colecţiilor naţionale franceze. Aceasta a fost achiziționată în 1980 de către stat de la un comerciant. Cercetări ample au stabilit că a aparținut austriacei Eléonore Stiasny care a fost constrânsă să îl vândă la Viena în 1938, în timpul Anschluss-ului, înainte de a fi deportată și ucisă.

Unsprezece desene și o lucrare de ceară păstrate la Muzeul Luvru, Musée d’Orsay și Musée du Château de Compiègne, precum și „Carrefour à Sannois” de Utrillo de la Musée Utrillo-Valadon, fac, de asemenea, parte din restituirile așteptate. Acestora li se adaugă și un tablou de Chagall, intitulat „Le Père”, păstrat la Centrul Pompidou și intrat în colecțiile naționale în 1988. A fost identificat drept proprietatea lui David Cender, un muzician și lutier polonez evreu, care a emigrat în Franța în 1958.

Franța a fost mult timp acuzată că a rămas în urmă, față de alte țări, când vine vorba de restituirile unor opere de artă. Astfel, o campanie de identificare și restituire a bunurilor culturale sustrase între 1933 și 1945 a fost creată în cadrul Ministerului Culturii în urmă cu doi ani, iar o „lege-cadru” ar putea facilita retrocedările în anii următori. Potrivit lui Bachelot, „vom ajunge acolo”.