Galeria Brăteanu din Timișoara (str. Lucian Blaga, nr. 8) prezintă, între 6 și 19 mai 2026, expoziția personală a Roxanei Donaldson, intitulată „noduri + semne | protocol de evidență a urmei”. Proiectul este curatoriat de Costin Brăteanu și reprezintă continuarea unei etape expoziționale inițiate de artistă în noiembrie 2025 la Galeria 9 din Brașov.

Instalația evolutivă se înscrie în zona post-minimalismului și a artei conceptuale, având ca temă arhivarea existenței femeilor anonime ale căror repere biografice au fost standardizate administrativ doar prin naștere, căsătorie și deces. Artista utilizează un limbaj vizual de factură minimalistă pentru a construi un sistem de înregistrare a acestor vieți uitate. Structural, expoziția combină elemente de pictură cu obiecte tridimensionale, punând accentul pe repetiție și pe calitățile tactile ale materialelor pentru a pune accent pe una dintre caracteristicile condiției umane. Uitarea.

Nucleul conceptual al expoziției urmărește relația dintre timp și degradarea urmelor materiale. Configurația spațială este discontinuă, fiind construită din elemente fragmentate care redau vizual imperfecțiunea memoriei. Fiecare obiect expus funcționează ca un martor al trecerii timpului, într-un mediu instabil, indicând procesul prin care amintirile se estompează și se descompun.

Motivul nodului constituie elementul central de legătură structurală și simbolică al întregului parcurs expozițional. Dincolo de proprietățile fizice sau geometrice, acest element face trimitere directă la actul nașterii și la succesiunea generațiilor de femei din cadrul neamului. Prezența acestor structuri în spațiul galeriei marchează continuitatea biologică și istorică a descendenței feminine, fiind elementul de bază care a făcut posibilă existența actuală. Nodul devine astfel o unitate concretă de măsură pentru legăturile de sânge care rezistă în timp. Acest proces de recuperare pornește de la reducerea biografiei feminine la doar câteva momente izolate – noduri în existență – urmate de o integrare finală în anonimat. Între aceste momente se întinde un gol istoric, o lipsă de date despre viața trăită, pe care Roxana Donaldson o preia și o transformă în materie palpabilă.

Caracterul repetitiv al memoriei se reflectă direct în procesul tehnic de producție utilizat de artistă. Acesta se bazează pe reutilizarea unor pânze provenite din materiale textile care au avut inițial o destinație domestică și utilitară. Această reciclare a țesăturilor vechi adaugă noilor lucrări straturi succesive de timp și utilizări anterioare. Astfel, modalitatea de realizare a suportului reia și multiplică  experiențele trecutului, transformând suportul  într-un element care stochează și reproduce fizic urmele uzurii zilnice.

Expoziția se configurează ca o analiză vizuală riguroasă a modului în care istoria oficială omite biografiile private. Prin utilizarea unui limbaj post-minimalist, expoziția de la Galeria Brăteanu oferă o structură materială absenței și anonimatului. Proiectul Roxanei Donaldson lasă publicului un sistem de înregistrare și conservare a urmelor lăsate de trecerea timpului.