Într-un nou raport al International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ), grupul care a publicat Pandora Papers toamna trecută, cercetătorii arată modalitățile prin care cei bogați folosesc piața de artă relativ nereglementată pentru a muta în secret bani. Potrivit celei mai recente dezvăluiri extrase din Pandora Papers, peste 1.600 de opere de artă create de aproximativ 400 de artiști ar fi fost „comercializate în secret”, folosind companii-fantomă.

Finanțatorul londonez Maurizio Fabris, de exemplu, a folosit un trust offshore din Noua Zeelandă pentru a achiziționa o serie de lucrări ale lui Banksy. Printre lucrările cele mai importante pe care le-a cumpărat se numără „Flower Thrower”, „Girl with Balloon” și „Rude Copper”. John Zarobell, profesor asociat la Universitatea din San Francisco, a explicat că opera artistului „atacă nu numai autoritatea, ci și structurile politice și economice care stau la baza lumii artei. Dar când devii un artist celebru, așa cum a făcut-o Banksy, munca ta câștigă multă valoare, iar atunci poate deveni un instrument în astfel de scheme ale celor ultra bogați, pentru a-și ascunde bogăția.”

Printr-un acord cu un furnizor de servicii financiare cu sediul în Singapore, numit Asiaciti Trust, lui Fabris i s-a permis să achiziționeze lucrările fără să plătească taxe. Ulterior, a vândut trei dintre lucrări unei galerii din Londra, chiar în momentul în care a fost investigat pentru evaziune fiscală în Italia. Ca urmare a acelei investigații, Fabris a fost acuzat oficial de evaziune fiscală în 2015.

Printre celelalte părți incluse în noul raport al ICIJ se află Konstantin Ernst, membrii familiei Rajapaksa din Sri Lanka și casa de licitații indiană Saffronart. S-a demonstrat că fiecare a folosit companii offshore pentru a cumpăra lucrări de artă fără taxe, dar niciuna nu a fost acuzată de activitate ilegală.