Pictura Anielei Firon este secretul cel mai bine păstrat pe care l-a moștenit arta românească din ultimul deceniu al dictaturii comuniste, o perioadă tulbure, marcată de tensiunile postmodernismului promovat în artele vizuale și nu numai de „generația 80”. Un grup zgomotos și eclectic care combina Arta Pop, Expresionismul și arta Conceptuală într-un cocktail tactic menit să deruteze cenzura comunistă, această generație de artiști (și scriitori) a configurat o mișcare de rezistență prin cultură care nu a fost încă suficient analizată, contextualizată și valorificată după merit. În acest peisaj complicat, Aniela Firon a fost o prezență unică, evazivă, mișcându-se parcă sub influența unor forțe misterioase, dar în același timp distantă, circumspectă în interacțiuni, o personalitate neconvențională care nu doar practica pictura, ci chiar o trăia. După o evoluție meteorică pe scena artistică, Aniela Firon a dispărut, înghițită de un destin tragic. Soarta ei a rămas un mister până azi când, patru decenii mai târziu, putem totuși să dialogăm cu lucrările artistei, salvate de la distrugere și adunate într-o amplă retrospectivă la MNAC.

Curator: Irina Radu