Articol scris de Petre Daniel Tîrziu în cadrul concursului Propagarta X Diploma Show

Galeria Aparte a Facultății de Arte Vizuale și Design din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași a prezentat în perioada 5-30 aprilie 2024 expoziția de artă vizuală „Figurile artei moderne: Klimt, Schiele, Kokoschka” realizată în parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal din Sibiu și Societatea Civilă de Avocați Șerban & Asociații. Expoziția a fost organizată în cadrul proiectului „Axele culturale Brukenthal”. Curatorii expoziției au fost domnii Alexandru Constantin Chituță, managerul Muzeului Național Brukenthal din Sibiu și Adrian Stoleriu, decanul Facultății de Arte Vizuale și Design din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași. Expoziția a fost vernisată pe 5 aprilie 2024. În cadrul vernisajului a avut loc și lansarea catalogului expoziției, publicat la editura Muzeului Național Brukenthal. Contribuțiile la realizarea acestuia au venit din partea colecționarului de artă George Șerban, a managerului muzeului, Alexandru Constantin Chituță, și a studentelor Anne-Marie Lolea și Anamaria Grigor de la Universitatea Națională de Arte din București.

Galeria Aparte a fost spațiul expozițional care a atras atenția unui public numeros atât la vernisajul expoziției, cât și pe durata desfășurării acesteia. Tinerii, atât elevi din Iași, cât și studenți de la facultatea de arte s-au bucurat de oportunitatea de învățare și analizare a lucrărilor de artă ale artiștilor moderni austrieci. Unul dintre curatorii expoziției, Alexandru Constantin Chituță, și-a exprimat entuziasmul față de oportunitatea oferită studenților de la Facultatea de Arte Vizuale și Design de a interacționa direct cu lucrările semnate de Gustav Klimt, Egon Schiele și Oskar Kokoschka. Chituță a menționat că expoziția a fost gândită ca „un fel de expoziție atelier”, dorind ca studenții să fie prezenți, să creeze în galerie și să se inspire din operele celor trei mari artiști moderni. Astfel, evenimentul a dobândit și o puternică semnificație didactică, oferindu-le tinerilor ocazia de a se inspira din tehnicile de gravură și litografie ale marilor maeștri.

Domnul avocat și colecționar de artă, George Șerban a susținut o pledoarie pentru o colecție de grafică europeană: „Arta europeană a secolului XX a intrat în preocupările mele în 1975, când, fiind în armată, la Iași, am citit și recitit cartea lui George Oprescu, «Considerații asupra artei moderne, 1966».” Șerban a descoperit la acel moment pentru prima dată informații și imagini despre activitatea artistică din secolul al XX-lea a mai multor artiști, precum Brâncuși, Picasso, Moore, Braque, Kandinsky, Dali, Magritte și alții. Acesta a mărturisit că în studenție (anii 80) a reușit să aibă o revistă VERVE, din anul 1939, dar și câteva reviste Derriere Le Miroir, unde a reușit să facă contact pentru prima dată cu litografii de Giacometti, Picasso, Chagall, Matisse sau Braque. Colecționarul de artă a dezvăluit că deține o colecție impresionantă de câteva sute de lucrări de grafică europeană. Acestea au fost prezentate în cadrul mai multor expoziții intitulate „Mari artiști ai lumii”, organizate în colaborare cu Muzeul Național Brukenthal din Sibiu. Expozițiile au avut loc în diverse locații din România, precum muzeele din Baia Mare, Bistrița, Brașov, Iași, Castelul Cantacuzino din Bușteni și Oradea, aducând astfel publicului larg o selecție valoroasă din grafica europeană.

Aceste trei personalități ale artei moderne, prezentate în expoziția „Figurile artei moderne: Klimt, Schiele, Kokoschka”, oferă o oportunitate rară de a explora nu doar operele lor, ci și impactul lor durabil asupra istoriei artistice.

Gustav Klimt (1862-1918) a fost un artist simbolist austriac și un membru proeminent al mișcării Secesiunii vieneze, al cărei co-fondator și președinte a fost timp de 2 ani. A devenit cunoscut pentru picturile, frescele și schițele realizate. Arta acestuia s-a axat pe corpul feminin, reprezentând subiectul principal în cariera sa artistică, oferind publicului interesat lucrări cu temă erotică. Acesta s-a distanțat de canoanele estetice ale vremii sale, fapt care a adus și critici asupra creațiilor sale artistice. Publicul vienez, contemporan cu acesta, era reticent la lucrările sale și la noua mișcare, Secesiunea vieneză. Klimt este unul dintre artiștii care fac parte din cadrul mișcării de avangardă, deoarece se opune tradiționalismului din artă și constrângerilor sociale. Klimt alături de alte personalități, precum Otto Wagner, Gustav Mahler și Sigmund Freud, au reușit să redefinească normele sociale și expresia artistică, producând o renaștere cultural-artistică.

Egon Schiele (1890-1918) se afirmă ca o figură provocatoare a expresionismului austriac, cunoscut pentru intensitatea și sexualitatea brută a lucrărilor sale. A produs multe autoportrete, însă predominant are lucrări cu nuduri. Formele corpului contorsionate și linia expresivă care caracterizează picturile și desenele lui Schiele îl marchează pe artist ca un exponent timpuriu al expresionismului. Schiele a fost încurajat, la 16 ani, de pictorul Maz Kahrer și de istoricul de artă Wolfgang Pauker să se înscrie la Academia de Arte Frumoase din Viena. A fost admis și înscris în clasa lui Christian Griepenkerl, un cunoscut artist care s-a dedicat temelor istorice și portretelor în lucrările sale, dar și un cadru didactic sever care avea o mentalitate conservatoare. Klimt a fost pentru Schiele un model și un mentor. În aprilie 1909, Schiele alături de alți colegi părăsesc Academia de Arte Frumoase și formează un „Nou grup de artă”, reprezentând un atac la mentalitatea tradiționalistă a vremii în care se afla, un act de rebeliune față de conformism.

Schiele a fost un autoportretist remarcabil, reușind să captiveze publicul interesat de opera sa prin emoțiile transmise în lucrări. Prin autoportrete acesta se prezenta pe el și interiorul acestuia, un suflet care era tulburat, un artist și un om care a trecut printr-o multitudine de întâmplări care i-au alimentat durerea sufletească, anxietatea, excluderea. Lucrările sale transmit durerea exteriorizată care a fost alimentată de către încarcerarea sa din anul 1912 pentru acuzațiile de agresiune și de moartea tatălui său din cauza unei boli cu transmitere sexuală, sifilisul. Lucrările cu un caracter erotic sunt un element reprezentativ pentru arta lui Schiele. Nudurile masculine și feminine realizate de către artist surprind momente tulburătoare, senzuale, crude. Schiele a participat și în război unde a realizat mai multe lucrări de artă, incluzând în general schițe cu soldații înrolați. Artistul a creat aproximativ 3000 de desene în timpul carierei sale scurte, având o moarte timpurie la vârsta de 28 de ani, fiind un desenator extraordinar.

Oscar Kokoschka (1886-1980) a fost un artist austriac, poet, dramaturg și cadru didactic. Începându-și formarea artistică în 1905 la Școala de arte și meserii din Viena, Kokoschka s-a distanțat rapid de convențiile academice stricte. După ce a devenit asistent în cadrul aceleași instituții în 1911, și-a dat demisia un an mai târziu, nemulțumit de rigiditatea mediului și de reticența profesorilor în fața unui spirit avangardist. Kokoschka este cunoscut pentru portretele și peisajele sale puternic expresioniste, în care a experimentat cu culori intense și pensulații rapide, adesea integrate cu tehnici de desen. Lucrările sale dezvăluie o expresivitate puternică, în special în reprezentarea emoțiilor și stărilor interioare ale subiectelor sale. Totodată, el s-a impus ca un critic fervent al regimurilor totalitare, atât nazismul, cât și fascismul, crezând cu tărie că arta poate deveni un mijloc de rezistență și un canal de exprimare a libertății.

Expoziția „Figurile artei moderne: Klimt, Schiele, Kokoschka” a prezentat o gravură originală semnată de Kokoschka. În cadrul expoziției, publicul a putut admira și alte lucrări de grafică, precum litografii, gravuri și afișe ale marilor artiști moderni austrieci, toate provenind din colecții prestigioase și realizate la edituri renumite, inclusiv Muzeul Albertina din Viena sau Academia din Viena.

Expoziția a fost un prilej extraordinar de a redescoperi profunzimea și complexitatea graficii moderne vieneze, oferind o fereastră către un moment esențial în istoria artei europene. Lucrările expuse au reușit să transmită emoții autentice, demonstrând că impactul acestor artiști transcende timpul. Chiar și după atâția ani de la realizarea lor, operele lui Klimt, Schiele și Kokoschka continuă să rezoneze profund, invitând vizitatorii să reflecte asupra temelor universale precum vulnerabilitatea, senzualitatea și tumultul interior. Această expoziție nu doar că a celebrat geniul acestor maeștri, ci a și consolidat legătura dintre trecut și prezent în peisajul artistic contemporan.

În fața lucrărilor lui Schiele, am fost surprins de brutalitatea și fragilitatea corpurilor desenate, o provocare vizuală și emoțională care m-a făcut să reflectez asupra modului în care artistul a reușit să capteze vulnerabilitatea umană. Klimt, în schimb, cu stilul său decorativ și liric, a creat o atmosferă de mister și senzualitate. Lucrările lui Kokoschka, pline de intensitate emoțională, pun accent pe tumultul interior al individului. Am simțit că lucrările comunicau între ele, oferind o imagine complexă a modernismului vienez.

Cu toate acestea, m-am întrebat dacă prezentarea expoziției a fost suficient de provocatoare pentru a atrage un public mai larg sau dacă, în esență, a fost dedicată celor cu o pregătire estetică solidă. Totuși, expoziția a reușit să creeze un cadru de dialog între generații, oferind tinerilor elevi și studenți ocazia rară de a interacționa direct cu lucrările marilor maeștri ai modernismului vienez. Deschiderea către un public tânăr a transformat vernisajul într-o experiență educativă și inspirațională. Expoziția a subliniat forța și relevanța artei lui Klimt, Schiele și Kokoschka, reafirmându-le locul în peisajul cultural contemporan.