
Expoziția „GEOMETRII IMAGINARE” de la Galateea
Expoziția Geometrii imaginare, prezentată de Galeria Galateea Contemporary Art – un spațiu dedicat artei ceramice contemporane –, oferă o perspectivă inovatoare asupra modului în care forma și materialul pot comunica emoție, structură și sens. Reunind opt artiști vizuali – Vlad Basarab, Adela Bonaț, Gherghina Costea, Gheorghe Crăciun, Judit Crăciun, Marta Jakobovits, Nicolae Moldovan și Cristina Popescu Russu –, expoziția explorează relația dintre geometrie și imaginație prin prisma ceramicii, un mediu artistic ce combină tradiția cu posibilitățile infinite ale experimentului.
Expoziția Geometrii imaginare investighează întâlnirea dintre rigoarea geometriei și libertatea creativă, dezvăluind prin intermediul ceramicii contemporane noi perspective asupra formelor și simbolurilor reinterpretate.
Ansamblul de porțelan al Gherghinei Costea întrunește numele expoziției – Geometrii imaginare – cea mai pură formă. Prin alăturarea unor structuri geometrice precise și decoruri subtile, ce sugerează peisaje difuze sau fragmente abstracte din natură, lucrarea reușește să transpună ideea de geometrie într-un registru poetic. Astfel se pleacă de la forma elementară – cubul – definită prin precizie și stabilitate, și se ajunge la o transfigurare poetică în care artista introduce conceptul străin unei astfel de forme abstracte (peisajul).
În contrast, lucrarea lui Nicolae Moldovan explorează dinamica formei și a culorii printr-o compoziție suspendată realizată din argilă modelată și glazurată. Prin îmbinarea elementelor curbe și a suprafețelor lucioase, lucrarea creează un joc al tensiunilor dintre greutate și echilibru.
În cazul instalației Semne, se regăsește un alt mod de a explora expresia liniei ca element de limbaj plastic. Aceste structuri reușesc să aducă un echilibru între rigiditatea materialului și mișcarea pe care o sugerează forma, marcând o trecere de la o abordare lirică prezentă în modelajul Coloană răsucită la una mai monumentală.
Marta Jakobovits pune în discuție stabilitatea formei în lucrarea Încercare de orientare, folosind geometria riguroasă a pătratului. Suprafața gresiei glazurate poartă urme de texturi subtile și variații cromatice ce amintesc de tonuri naturale, precum cele ale pietrei sau nisipului. Ansamblul transmite o idee puternică de stratificare și introspecție. Pătratul exterior, mai mare, pare să sugereze limita exterioară a spațiului, un cadru al percepției noastre, în timp ce pătratul interior, secționat asemenea unei ferestre, creează o deschidere simbolică spre un alt plan.
În lucrarea Elipsă. Umbră I a Adelei Bonaț, forma simplă, aproape arhetipală, devine punctul central al unei abordări conceptuale. Simplitatea formei abordate – cercul – permite privitorului să se concentreze pe textură, culoare și modul în care arderea a transformat materialul. Artista creează o tensiune subtilă între formă, material și simbolism. Procesul de ardere, element esențial al practicii ceramice, devine în viziunea sa un simbol al transformării materiei și al fragilității echilibrului dintre efemer și etern.
Lucrarea realizată de Judit Crăciun din gresie cu oxizi reia simbolul cercului, asemenea lucrărilor Adelei Bonaț, accentuând atenția asupra formelor geometrice fundamentale. Consider că această recurență direcționează atenția spre formele geometrice de bază – punct de plecare spre procesul de alterare al acestora. Procesul prin care trece forma poate fi descris ca o succesiune de trei momente esențiale – fiecare reprezentând o etapă distinctă în evoluția sa – forma geometrică fundamentală, tranziția de la geometric la organic și punctul final, imaginarul (un spațiu al libertății interpretative, unde limitele fizice sunt depășite, iar creația dobândește noi valențe simbolice și poetice).