Concepută ca un mediu polifonic al memoriei, absenței și narațiunii instabile, expoziția „The Book of Laughter and Forgetting”, curatoriată de Charles Moore, se desfășoară ca un spațiu în care istoriile personale și moștenirile politice rămân într-o negociere continuă.
Structurată ca un dialog româno-americano-mexican, expoziția reunește lucrările a zece artiști: Salvador Jiménez-Flores, Carlos Genova, Dumitru Gorzo, Nicholas Guzman, Erika Harrsch, Aurora Király, Hortensia Mi Kafchin, Vlad Nancă, Șerban Savu și Mihai Zgondoiu. Dincolo de aceste practici distincte, se conturează un teritoriu comun, modelat de migrație, traducere și experiența stratificată a apartenenței între geografii diferite.
Pornind de la romanul omonim al lui Milan Kundera, expoziția refuză narațiunea liniară. În locul acesteia, propune o constelație fragmentară de imagini, gesturi și temporalități. Memoria nu apare ca un spațiu al conservării, ci ca o structură volatilă, supusă eroziunii, distorsiunii și reasamblării. Uitarea apare, la rândul ei, atât ca ruptură, cât și ca o condiție generativă.
În acest teritoriu schimbător, lucrările explorează granițele poroase dintre intimitate și istoria colectivă. Deplasarea, ideologia și instabilitatea arhivelor se înscriu în corpuri, materiale și spațiu. Domesticitatea și politicul se suprapun, dezvăluind felul în care memoria rămâne mereu legată de structuri ale vizibilității și puterii. Prin aceste tensiuni trece o insistență discretă asupra ambiguității, ironiei și disonanței de ton. Aici, râsul nu rezolvă contradicția, ci o menține, deschizând un spațiu în care fragilitatea, tandrețea și înstrăinarea coexistă.
Prezentată la Institutul Cultural Român din New York, expoziția devine mai puțin o declarație și mai mult o atmosferă. O invitație de a locui incertitudinea și de a privi felul în care ceea ce ne amintim și ceea ce lăsăm să se estompeze reconfigurează continuu prezentul.

Curator Charles Moore