„Procesul este adeseori eroul nevăzut care generează noi viziuni despre lumea în care trăim. Procesul, văzut ca o succesiune de etape pentru  descoperirea necunoscutului sau rezolvarea problemelor fără soluție aparentă, reprezintă un limbaj de comunicare în sine. În cadrul Fusion AIR, am explorat acest limbaj în contextul artei și științei, domenii  aparent divergente, cu aparate diferite de decodificare a lumii și care fac apel la moduri diferite de a înțelege și explica ceea ce ne înconjoară. Procesele lor investigative se intersectează și, uneori, chiar se suprapun, rezultând metode de cunoaștere complementare.

Unexpected (RE)solutions – How the process drives the outcome, tema propusa pentru 2022, aduce în prim plan procesele de lucru care stau la baza creativității artistice și științifice și a metodelor angajate în practicile de atelier, respectiv de laborator. Ideile, formarea lor și felul în care sunt construite și reprezentate, sunt rezultatul unor practici sau unor metode de multe ori repetitive, uneori spontane, dar niciodată  întâmplătoare. În știință, procesul oferă structură, este orientat către rezolvarea unor probleme, are  obiective  bine definite,cu etape clare de observație și experiment, cu raționamente deductive și inductive ce conduc la formarea și testarea unor ipoteze și teorii. Procesul artistic, în schimb, este uneori privit fie ca fiind un act de demistificare a gestului creativ, fie drept un act creativ în sine, ce nu are nevoie de o finalitate clară. Propunem identificarea unor tehnici ce migrează între cele două discipline, a unor caracteristici ce se regăsesc la baza ambelor tipuri de procese, a momentelor care determină schimbări de traseu în demersul de cercetare, ca fundament pentru practica colaborativă dintre artă și știință.

Procese precum iterația, determinismul metodologic sau serendipitatea sunt regăsite în practicile ambelor discipline. Ele sunt generatoare de conținut nou sau de inovație. Dar cum arată ele în laboratorul de cercetare științifică și cum arată în atelierul artistului? Care sunt conventiile care dictează obiectivitatea și ce rol are speculația în aceste procese? Cum, atât arta cât și știința, își bazează perfectarea metodelor și conceptelor pe felul în care se raportează la norme? Chestionarea acestora, procesul de “trial and error”, recunoașterea impactului pe care îl pot avea rutele neconvenționale și rezultatele neașteptate în identificarea unor direcții noi le defineste ca discipline în care creativitatea joacă un rol decisiv.

În rezidența Fusion AIR atât artiștii cât și cercetătorii au explorat relația dintre proces și producția de idei și obiecte artistice, au navigat prin propriile demersuri în căutarea acelor fisuri prin care se strecoara creativitatea. Astfel, au rezultat lucrări de artă în care imaginația a conlucrat cu tehnica și tehnologia, în care demersurile speculative au apropiat din rigoarea și estetica imaginii științifice, în care devin vizibile tranziții neașteptate între real și ficțiune, în care artiștii și cercetătorii împărtășesc cu publicul plăcerea de a experimenta.” Floriama Cândea – co-curator Fusion:AIR 2022

DORIN CUCICOV – Mytherrella

Colaborator științific: Marius Echim, Institutul de științe spațiale

Sound design: Iulia Smeu

Mytherrella este o iterație infinită a unui proces de imaginație construit pe date științifice și alimentat de mitologia aurorelor boreale. Ea ne imaginează noi configurări aurorale pornind de la un set de date științifice care descriu activitatea aurorală. Imaginile all-sky folosite pentru crearea modelului sunt furnizate de către observatorul atmosferic și geofizic Kiruna de la institutul suedez de fizică spațială. Mytherrella folosește interacțiunea umană într-un efort de a împărtăși controlul asupra halucinațiilor sale. Atât omul cât și computerul sunt în căutarea aurorelor pierdute, așa cum au fost văzute de primii oameni care le-au descris. Zece povestiri mitologice sunt țesute împreună cu peisaje sonore și imagini generate de computer, încercând să recreeze narațiunea originală. Doar o mică urmă a magiei anterioare mai poate fi salvată.

MARIUS ECHIM – dr. fizician, Institutul de Științe Spațiale

Aurorele acoperă cerul boreal și austral, la latitudini în general mai mari   de 60 de grade, când activitatea solară este intensă. Sunt însoțite de   furtuni magnetice fiind o semnătură distinctă și spectaculoasă a   interacției dintre Soare și Pământ, moderată de fluxul de masă solară,   vântul solar, ce se propagă în permanență de la Soare în întreg sistemul   solar. Aurorele au fost observate și pe alte planete, Marte, Saturn,   Jupiter, Uranus fiind un fenomen universal, posibil existent și în alte   sisteme solare. Pentru ca o planetă să fie „gazda” aurorelor trebuie să   aibă o atmosferă și un câmp magnetic propriu.   

Studiul aurorelor boreale este circumscris unui domeniu mai larg de cercetări care se numește ”meteorlogie spațială”. Exploziile solare stau la baza formării aurorelor boreale, în același timp, acest flux de radiații afectează destul de grav tehnologiile existente în spațiul cosmic, iar anticiparea acestor fenomene de vânt solar conduce la salvarea aparaturii aflate în spațiul extraterestru.

LIVIA GREACA

Chroma

Colaborator științific: dr. Elena Badea, INCDTP-ICPI, Grupul Cercetari Avansate pentru patrimoniul cultural (ARCH Lab), București

Livia Greaca propune o serie de obiecte iterate care explorează imagistica științifică a pigmenților și coloranților de sinteză. Obiectele ei, sculpturi textile inspirate de structurile microscopice ale lumii materiale, oferă o viziune asupra realității în care granițele dintre obiectivitate și imaginatie sunt greu de trasat. Realizată în cadrul rezidenţei, alături de dr. Elena Badea de la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie, lucrarea Chroma aduce în planul vizibilului aspectul microscopic al pigmentilor, procesul de generare a imaginilor și a felul în care sunt acestea indexate. Demersul ei investighează natura simbolică a acestui tip de imagini și a felului în care ele comunică, prin convenție.

ELENA BADEA – chimist – Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie

În laborator, culoarea trece granița percepției vizuale. În această rezidență am încercat să parcurgem drumul în sens contrar, pornind de la percepția vizuală a culorii, trecând prin diferite tipuri de microscopie optică, până la microscopia electronică, am încercat să vizualizăm forma culorii. Microscopia dezvăluie rețetele folosite de pictori iar microscopia electronică ajunge să ne reveleze faptul că fiecare culoare, în sine, are structură tridimensională.

MARINA OPREA

Intracluster sprouts

Colaborator științific: dr. Bogdana Mitu, Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației

Instalatia interactivă face referire la interdependența sistemelor naturale, imaginând un scenariu speculativ în care lumea materială și cea virtuală sunt într-o relație firească de schimb și comunicare, se influențează reciproc. Alături de dr. Bogdana Mitu, cercetător în cadrul Institutului Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiei, Marina Oprea a explorat modul în care plasma influenţează materialitatea și textura rășinilor epoxidice și polimerice. Intracluster Sprouts prezintă rezultatele acestei cercetării, o analogie între plasmă și o rețeaua complexă a miceliului, ambele cu proprietăți de a altera, la nivel perceptual sau concret, lumea din jur.

BOGDANA MITU – fizica plasmei la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației (INFLPR)

Plasma este cunoscută drept a patra stare de agregare a materiei, compusă dintr-un amestec  de electroni, atomi neutri și excitați,  coexistând într-un mediu neutru din punct de vedere electric.

În cadrul INFLPR, studiem și utilizăm surse de plasmă cu funcționare la presiune joasă și atmosferică și echipamente bazate pe acestea pentru modificarea suprafețelor materialelor, în vederea obținerii de proprietăți speciale, de la polimeri la nano pereți de grafene și metale sau oxizi, precum și pentru sinteza altor nanomateriale sau compozite. 

În ultima vreme ne-am îndreptat atenția și către domeniul biologiei și al agriculturii și am identificat soluții bazate pe plasme pentru tratamentul rănilor, pentru dezinfectarea suprafețelor, apelor și aerului și pentru creșterea capacității de germinare a semințelor. 

13m10j (MARIUS JURCA)

artist new media

Colaborator științific dr. Victor Diculescu Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor.

InVisible Streams
InVisible Streams este o serie de 3 lucrări realizate în cadrul colaborării cu cercetători din cadul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor.

Proiectul SenzSkin evidențiază senzitivitatea pielii umane ca interfață între corpul uman și mediul înconjurător. Experimentul permite publicului vizualizarea dinamică a unui proces biochimic invizibil care se desfășoară la nivelul pielii.

FiberWow este un studiu de culoare care urmărește obținerea unor degradeuri colorate prin multiple depuneri de fibre nanometrice pe diverse forme geometrice. Experimentul evidențiază calitățile fizice și estetice ale nanofibrelor polimerice care stau la baza numeroaselor cercetări din cadrul institutului gazdă.

FiberStream este un proiect interactiv care permite publicului să influențeze entropia unui sistem dinamic, folosind propria lor respirație sau suflare, oferind vizitatorilor posibilitatea de a modifica în timp real dinamica unei structuri virtuale tridimensionale.

VICTOR DICULESCU – fizician Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Materialelor

Ne interesează să studiem acele tipuri de senzori prin care să studiem, la nivelul pielii, parametri fiziologici precum: concentrația de glucoză, acid uric, PH și alți parametri care pot da informații despre starea de sănătate a unui organism. Sisteme purtabile de monitorizare a stării fiziologice sunt deja existente pe piață dar se referă la parametri fizici precum: pulsul, presiunea arterială sau concentrația de oxigen. Ceea ce încercăm noi este să dezvoltăm niște biosenzori pentru determinarea neinvazivă a unor parametri biochimici, din transpirație, fără a fi nevoie de prelevarea de probe sanguine.

Procesul de electrofilare stă la baza constririi acestor senzori și nanofirele astfel obținute, de cateva zeci de ori mai subțiri dcât firul de păr au inspirat seria de lucrări InVisible Streams realizate de Marius Jurca.