În fotografie, pictură sau film, eclerajul este mai mult decât simpla aranjare a surselor de lumină. Este regia privirii. Lumina modelează volume, sugerează atmosferă, ascunde sau dezvăluie detalii, iar felul în care cade asupra unei scene poate schimba turnura momentului. De-a lungul timpului, artiștii au folosit eclerajul ca pe un limbaj în sine, capabil să transmită emoții și să creeze un raport între lumea reală și cea imaginată. Pornind de la această idee, Elite Art Gallery propune în această lună un dialog vizual între două artiste contemporane, reunite sub titlul „Ecleraj pentru două lumi”.

În perioada 4 – 29 august 2025, Elite Art Gallery își deschide porțile pentru expoziția „Ecleraj pentru două lumi”, semnată de artistele Raluca Drăghici și Cristiana-Emanuela Tărbuc. Proiectul, curatoriat de Roxana Diochetanu, reunește două voci artistice distincte, unite de aceeași sensibilitate vizuală, iar publicul este invitat să descopere lucrările lor începând cu vernisajul programat pe 7 august, de la ora 19:00.

Cele două artiste se numără printre cele patru câștigătoare ale celei de-a VII-a ediții a concursului #FRESH, selecționate de un juriu de specialitate: Sabina Ana Drinceanu – artistă și curatoare, lector la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, secția Grafică; Teodor Ștefan – artist, restaurator și lector la Universitatea Națională de Arte din București, departamentul Pictură; și Andrei Alecsandru Pantea – artist vizual și grafician, lector în cadrul Facultății de Arte Vizuale și Design din Iași.

Expoziția se construiește în jurul unei tensiuni fundamentale: lumina care apare întâmplător versus lumina regizată, controlată, fiecare dintre aceste moduri aducând cu sine o experiență diferită. Pe de o parte, fortuitul surprinde imprevizibilul și frumusețea neașteptată care scapă oricărui plan; pe de altă parte, lumina deliberată este rezultatul unei intenții precise, fiecare umbră fiind atent calculată pentru a transmite un mesaj, a accentua o formă sau a construi o atmosferă. Prin punerea în oglindă a acestor două abordări, expoziția capătă forță și ritm. Astfel, se face corespondența dintre intenție și moment surpins.

Raluca Drăghici explorează conceptul de regie prin reinterpretarea jocurilor copilăriei, transformând amintirile în scene deliberate și atent orchestrate. Prin acest demers, artista evidențiază modul în care experiențele simple, pot fi reconstruite pentru a spune o poveste mai amplă. Jocul inițial se întâlnește cu intenția artistică, iar amintirile copilăriei sunt transformate în elemente vizuale încărcate de semnificație și de tensiune între spontaneitate și control.

Viziunea Cristinei Tărbuc contrastează cu cea a Ralucăi Drăghici prin accentul pus pe sinceritate: în lucrările ei eclerajul dezgolește de oricare mască personajul – lumina aici dezvăluie, în timp ce la Raluca Drăghici lumina servește să accentueze și să clarifice acțiunea, subliniind intenția și construcția scenei.

Lumina joacă un rol central în lucrările ambelor artiste, deoarece expoziția gravitează în jurul conceptului de ecleraj, prezent în ambele viziuni, însă cu intenții diferite. Cristina Tărbuc evidențiază umanul și vulnerabilitatea ființei, redată publicului printr-o lumină caldă și puternică, care accentuează trăirea și prezența personajelor. În paralel, Raluca Drăghici explorează procesul deliberat al acțiunii, scoțând în prim-plan munca necesară pentru ca un eveniment să se întâmple, aducând mai aproape totodată domenii conexe – scenografia.