Demersul nostru expozițional explorează prin formule contemporane Colindatul în ceată bărbătească – ritual de regenerare a timpului și protecție a comunității, cu accente de inițiere masculină, înscris în Lista Patrimoniului Imaterial al Umanității UNESCO. Vernisajul are loc joi, 4 decembrie, ora 18:00, la Palatul Dacia–România (str. Lipscani nr. 18–20), în prezența unui grup de colindători din Țara Făgărașului – Colegiul Național Radu Negru.

Doi tineri artiști care au trăit experiența colindatului în ceată în două regiuni emblematice — una renumită pentru aura de mister ce alimentează încă numeroase legende (Ținutul Momârlanilor, Hunedoara), cealaltă – celebră pentru cetele de colindători atestate documentar încă din secolul al XVIII-lea (Țara Făgărașului, Brașov) — abordează obiceiul ritual din perspectivă antropologică, vizuală și simbolică. Prin abordări complementare ce pun în dialog tradiția vie și expresiile contemporane ale acesteia, expoziția redeschide discuția despre vitalitatea unui ritual străvechi și rolul lui în definirea identităților locale, a memoriei culturale.

Colinda este o urare intonată vocal, cu caracter festiv, de prevedere şi asigurare a viitorului, de comunicare şi împăcare cu sufletele morţilor, de invocare a unor reprezentări totemice. Ritualul se desfășoară cu precădere în spații de trecere — la fereastră, la poartă sau în pragul casei — și are loc noaptea, timp considerat sacru, asociat morții și renașterii, interval specific inițierii. Parcurgerea ulițelor satului devine un traseu cu semnificație magică, adevărat brâu protector cu rol apotropaic, ce cuprinde întreaga comunitate. Prezența măștilor, a muzicanților și a jocului amplifică dimensiunea ritualică, având rol augural. Colinda, ca formă de cântec–urare, se repetă la fiecare casă, întărind puterea performativă a cuvântului prin împlinirea mesajului. Zurgălăii, tălăngile și clopoțeii au funcție de semnalizare și, prin ritm, contribuie la restabilirea ordinii dupăhaosul generat de agonia și moartea simbolică a Anului Vechi.

Spre deosebire de cântecele de stea, care evocă teme religioase cu laitmotivul Nașterii Mântuitorului, colindele abordează teme cosmologice, alegorice și mitice: geneza lumii, vânători fantastice, ceremonialuri ale nunții, dispute vegetale, iubire și moarte, uneori chiar sfârșitul lumii. Deși creștinismul a influențat unele texte, miezul colindelor păstrează structuri precreștine, relicve ale ritualurilor solare și agrare. Ceata are o atmosferă exuberantă, ludică, amintind de veselia Saturnaliilor și de sărbătorile dionisiace legate de moarte și renaștere, menținând sincretismul originar dintre cuvânt, muzică și dans.

Mircea Modreanu

Artist vizual, manager cultural și galerist, Mircea Modreanu a absolvit Facultatea de Arte Plastice a UAD Cluj, continuând studiile masterale la UNArte București (Grafică). În 2015 a fondat un ONG, marcând debutul său ca organizator de proiecte culturale. Din 2018 coordonează E T A J artist-run space, unde a realizat peste 200 de expoziții. În timpul pandemiei, a inițiat seria de interviuri filmate ETAJ TV, iar Revista E T A J a apărut ca platformă dedicată promovării artei contemporane. Din 2021 reprezintă scena artist-run din România la târguri internaționale de artă precum Aarhus, Stockholm, Budapesta, Madrid, Milano, Los Angeles, Ciudad de Mexico.

În expoziția COLINDĂTORII, artistul tematizează colindatul pițărăilor din Valea Jiului, prin prisma apartenenței sale la comunitatea momârlanilor și a evocării obiceiului la care a participat în adolescență. Grupați în jurul „steagurilor” (prăjini decorate cu clopoței, năframe colorate, ciucuri de lână, mărgele, flori), reprezentări arhaice ale coloanei cerului, pițărăii sunt prezenți în expoziție prin duhul măștilor simbolice, realizate de artist după fizionomiile bărbaților din neam. Cercetarea  vizuală și antropologică interferează puternic cu lumea utopică a copilăriei, evidențiind identități individuale și colective care se activează în preajma sărbătorilor de iarnă.

Valentin Rareș Fogoroș

Artist vizual și autor de film non-ficțional, Valentin Fogoroș explorează relația dintre imagine, memorie și construcția identității. Formarea sa internațională și premiile obținute la TIFF și Astra Film se reflectă într-o abordare ce articulează observația etnografică printr-un limbaj cinematografic riguros. Originar din Țara Făgărașului, dar cu o biografie transnațională (copilărie și studii în SUA și Marea Britanie), artistul trăiește întoarcerea în România ca proces de reconectare ritualică și afectivă. Integrarea în Ceata de Feciori funcționează atât ca metodă de cercetare participativă, cât și ca mecanism de reînscriere simbolică în comunitatea de proveniență.

Pe parcursul a cinci ierni, artistul a documentat din interior desfășurarea ritualului: pregătirile, îmbrăcarea ceremonială, itinerarele și dinamica relațiilor comunitare. Camera devine un instrument de analiză socială, relevând negocierile continue dintre tradiție și schimbările contemporane: infrastructura rurală, migrația, tehnologiile digitale. Documentarea include și perioada pandemiei, când ritualul a suferit o întrerupere fără precedent, oferind un studiu de caz asupra rezilienței comunitare. Filmul său propune o lectură a colindatului în ceată bărbătească drept indicator al transformărilor socio-culturale din Țara Făgărașului, situat între conservare, adaptare și resemnificare în context global.

Ca punct de intersecție între cele două lumi, Mircea Modreanu a creat o lucrare inspirată de vâstra Cetei din Mândra, Țara Făgărașului, supradimensionată și reinterpretată în cheie contemporană. Vâstra este un ornament aplicat pe căciulă ce atestă statutul feciorului pe durata confreriei, având un rol estetic, simbolic și de identificare în cadrul ritualului de colindat.

Colindatul în ceată bărbătească din România și Republica Moldova a fost înscris în Lista Patrimoniului Imaterial al Umanității UNESCO în decembrie 2013. Proiectul face parte dintr-o serie generată de Institutului Național al Patrimoniului la ART SAFARI.

Dr. Iulia Gorneanu