Expoziția Grădini – Ceruri – Zidiri de la MNȚR
Muzeul Național al Țăranului Român găzduiește, în perioada 23 octombrie – 14 decembrie 2026, în Sălile Tancred Bănățeanu și Irina Nicolau, expoziția Grădini – Ceruri – Zidiri, un proiect coordonat și prezentat de artistul Ștefan Râmniceanu, realizat în colaborare cu Galeria Romană. Vernisajul are loc vineri, 23 octombrie 2026, de la ora 17:30, în Studioul Horia Bernea.
Expoziția reunește cinci artiști – Constantin Flondor, Horea Paștina, Ștefan Râmniceanu, Mircea Roman și Mihai Sârbulescu – ale căror universuri artistice, distincte ca expresie și sensibilitate, se întâlnesc într-o preocupare comună pentru relația dintre văzut și nevăzut, dintre materialitatea lumii și dimensiunea ei spirituală.
Grădini – Ceruri – Zidiri este, înainte de toate, o invitație la contemplare. Titlul aduce împreună trei dimensiuni fundamentale ale experienței umane: grădina, ca spațiu al începutului, al vieții și al întâlnirii cu natura; cerul, ca orizont al transcendenței; și zidirea, ca expresie a nevoii omului de a întemeia, de a păstra și de a transmite. În lucrările celor cinci artiști, realitatea nu se epuizează niciodată în ceea ce este imediat vizibil. Un fragment de natură, o floare, un trup, un obiect sau o suprafață picturală pot deveni semne ale unei realități mai profunde, purtătoare ale unui sens care depășește aparența.
Pentru Constantin Flondor, pictura este un dialog permanent cu credința și cu misterul existenței. Materialitatea lumii devine punctul de plecare al unei experiențe care transcende fizicul, iar fragmentul – o frunză, o ramură, o formă naturală – poate deschide privirea către o totalitate imposibil de cuprins în mod direct. Natura nu este doar subiect al reprezentării, ci și cale de cunoaștere.
În pictura lui Horea Paștina, privirea și gestul artistic se așază sub semnul răbdării, al ascultării și al tăcerii. Cerul și pământul, crucea, cuvântul, nașterea și învierea alcătuiesc un univers al simplității și al reculegerii, în care actul de a picta devine deopotrivă exercițiu spiritual și formă de mărturisire. În această lume, lucrurile obișnuite își dezvăluie, prin atenție și contemplație, profunzimea.
Pentru Ștefan Râmniceanu, arta este inseparabilă de memoria istorică și de dimensiunea spirituală a existenței. Pictura devine un teritoriu al introspecției și al transfigurării, în care materia poartă urmele timpului, iar forma păstrează ecoul unor experiențe individuale și colective. Zidirea dobândește aici semnificația dăinuirii, a cetății și a memoriei, dar și a fragilității construcțiilor omenești în fața trecerii timpului.
Mircea Roman introduce în acest dialog expresivitatea sculpturii, forța volumului și tensiunea trupului. Formele sale explorează condiția umană printr-o relație intensă între materie, mișcare și expresie. În lucrarea inspirată de episodul biblic al Luptei lui Iacob cu îngerul, artistul nu urmărește atât reprezentarea confruntării, cât surprinderea stării care îi urmează: un moment de transformare interioară, exprimat prin tensiunea și echilibrul volumelor.
La Mihai Sârbulescu, culoarea și forma se întorc necontenit către concretul lumii, către diversitatea și particularitatea lucrurilor. Culoarea nu este o abstracțiune, ci o realitate vie, care se dezvăluie în infinite nuanțe și ipostaze. Natura devine prilej de descoperire, iar pictura, un exercițiu de atenție și de apropiere de ceea ce ne înconjoară.
Dincolo de diferențele de limbaj artistic, lucrările celor cinci construiesc un parcurs în care grădina, cerul și zidirea nu sunt simple teme iconografice, ci repere ale unei reflecții mai ample asupra lumii, memoriei, credinței și relației dintre materie și spirit. Expoziția explorează astfel un teritoriu în care arta nu caută neapărat să ofere răspunsuri, ci să creeze spațiu pentru privire, tăcere și meditație.
Grădini – Ceruri – Zidiri propune o întâlnire între cinci sensibilități artistice și, în același timp, o reflecție asupra picturii și sculpturii ca forme de cunoaștere, mărturie și transfigurare. O invitație de a privi dincolo de aparența lucrurilor și de a regăsi, în formele lumii vizibile, ecoul a ceea ce nu poate fi pe deplin reprezentat.
Program de vizitare
Expoziția poate fi vizitată în perioada 23 octombrie – 14 decembrie 2026, în Sălile Tancred Bănățeanu și Irina Nicolau ale Muzeului Național al Țăranului Român, de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00.
FOTO: Olimpiu Bandalac