„Proiectul curent propune un exercițiu de citire a imaginii post-fotografice plecând de la o succintă serie de repere vizuale al căror scop este mai curând problematizarea speculativă decât imperativul estetic sau (re)prezentarea cotidianității. Confruntați cu o acută criză a auctoriatului și a reprezentării, față în față cu disoluția sensului din discursul artistic și dezbaterea politică, Alessandro Grigoriu, Denise Lobonț și Ștefan Simion renunță la cultivarea formei, la trasarea unor scenarii liniare, la indicarea unor soluții, la chestionarea directă a stărilor de fapt.

În concordanță cu epoca socializării TikTok, a cunoașterii Wikipedia, a tolerării plagiatului politicienilor de vârf, a picturii construite de AI și a textelor generate de Chat GPT, indicațiile celor trei artiști vor fi mai degrabă sumare, asumat ilogice, imposibil de matematizat și stocat într-un algoritm. Această alegere nu exclude însă existența în spatele proiectului a trei cercetări solide – cercetarea lui Denise Lobonț din 2022 asupra muncitorilor sezonieri români plecați la muncă în Germania pentru recoltarea sparanghelului (o reluare a cunoscutului cules de căpșuni în Spania de la începutul anilor 2000), disertația lui Ștefan Simion care în perioada 2020-2022 a vizat Ansamblul Rupestru Basarabi-Murfatlar, lăsat să moară în ciuda numeroaselor sesizări trimise către instituțiile culturale responsabile și cercetarea lui Alessandro Grigoriu asupra migrației (2019-2022), cu un focus recent pe cazul unui grup de imigranți vietnamezi dispăruți misterios în satele din Vrancea.

Ambele lucrări Growing Diaspora (Denise Lobonț) și Soft Hypostitions, (wundrkam: Alessandro Grigoriu și Ștefan Simion) se fundează pe arhive de imagini cu problematice inflexiuni socio-politice, antrenând construcția de istorii posibile și suprascrierea memoriei oficiale impuse de instituțiile politice, media sau chiar de instituțiile culturale destinate ocrotirii patrimoniului și educației artistice. În ceea ce privește realizarea practică, instalațiile alternează folosirea screenshot-urilor și a fotografiilor de pe internet cu cea a urmelor descoperite on site, liste de migranți, pietre, cianotipii ale unor rădăcini de sparanghel, movile de pământ pentru a căror cercetare trebuie să te apleci într-o poziție ce amintește de cea a lucrătorului sezonier. Este urmărită astfel chestionarea miturilor naționaliste ale locuirii tradiționale, ale voinței și iubirii ancestrale de pământ cât și critica umanismului imperialist și antropocentric, ce prevalează înțelegerea (umană) asupra experienței accesibile întregului domeniu al viului. Demersul mixează în schimb perspectiva Postumanistă cu Realismul speculativ deplasând centrul de greutate de la logică și gândire rațională către percepție la firul ierbii și forme subiective ale experienței, independente de conștiința umană: viața socială a bacteriilor, calitatea de agent a unei pietre, libertate creativă pe care Whitehead o atribuia electronului rebel ce alege să nu mai orbiteze în jurul unui aceluiași proton.”
text de Raluca Oancea