„În Bucureștiul iubit” este titlul unui film color pe 8mm, fără sunet, realizat de Ion Grigorescu în vara lui 1977, într-o plimbare pe linia tramvaiului 26. Traseul parcurs surprinde peisajul în schimbare al orașului, de la periferiile transformate în șantiere de blocuri de locuințe, zone industriale, către centrul modernizat. Populat de oameni ai muncii și presărat cu sloganuri comuniste, Bucureștiul captat de Ion Grigorescu este redat obiectiv, într-un stil documentar ce se desfășoară în contrapunct cu tonul idealizant din cântecul eponim din anii ’50, ale cărui versuri glorioase și optimiste sunt inserate la finalul cadrelor filmate.

Dacă filmul lui Ion Grigorescu se plasează după cutremurul din 1977, care a schimbat pentru totdeauna peisajul urban și arhitectural al Bucureștiului, deschizând calea demolărilor și resistematizărilor ceaușiste, expoziția „În Bucureștiul iubit” se conturează în contextul prezentei crize pandemice, ale cărei consecințe pe termen lung la nivelul infrastructurii orașului și al vieții urbane rămân încă de urmărit și de analizat. Expoziția aduce laolaltă problematizări ale percepției și experienței orașului din perioada comunistă a Bucureștiului, realizate de artiști români reprezentativi pentru istoria artei postbelice, precum Geta Brătescu, Florina Coulin și Ion Grigorescu, în pandant cu perspective critice contemporane, în lucrări realizate special pentru această ocazie de către Alice Gancevici & Remus Pușcariu, Ștefan Sava, Mona Vătămanu & Florin Tudor. Toți artiștii selectați sunt fie originari din București, fie au studiat și au locuit / locuiesc în capitală, iar în practica lor artistică se regăsesc adesea lucrări ce au drept punct de plecare imagini, date sau fapte din peisajul urban și din istoria orașului.