
Expoziția „The Cactus at the End of the World” de la Atelierele Malmaison
„Această expoziție reprezintă o colaborare intermedială între Iulian Bisericaru, un pictor interesat de natură și ecologie, preocupat de continua expansiune a urbanismului și de fantomaticele peisaje post-industriale, și Dragoș Dogioiu, un artist new media specializat în randarea universurilor distopice în VR. Ambii artiști folosesc tehnologia pentru a crea lumi ce transcend orice tip de antropocentrism și promovează o perspectivă biocentrică care recunoaște valoarea inerentă a formelor de viață non-umane.
În scopul de a depăși perspectiva antropocentrică ce poziționează lumea sub primatul umanului, demersul construiește un univers post apocaliptic în care cactuși au rămas printre ultimii supraviețuitori. În acest cosmos vegetal, emoțional și imersiv, spectatorul este stimulat să ia în considerare întrebări neuzuale precum: Care este punctul de vedere al unui cactus ori al unui fragment de os îngropat acum o mie de ani?
Orizontul plat și lipsa perspectivei naturale a proiecției sugerează că am fi captivi ai unei lumi simulacre, o lume fără ierarhii, unde picăturile de vopsea pot întâlni datele digitale iar Occidentul poate întâlni Orientul. În lipsa unui narativ impus și a nevoii de a discerne
între viitor și trecut, renunțăm a mai acționa. Ne dedicăm în întregime actului vederii, fără a fi însă siguri dacă ceea ce privim este lumea filtrată prin lentilă, o vedere mașinică sau doar perspictiva unor cactuși.
între viitor și trecut, renunțăm a mai acționa. Ne dedicăm în întregime actului vederii, fără a fi însă siguri dacă ceea ce privim este lumea filtrată prin lentilă, o vedere mașinică sau doar perspictiva unor cactuși.
Inspirat de antropoloaga Anna Lowenhaupt Tsing, proiectul caută noi moduri de a privi și aborda natura și adresează o crucială întrebare: ce ne pot învăța plantele despre menținerea vieții pe o planetă fragilă?
Lucrările sunt acompaniate de piesa sonoră creată de compozitorul și producătorul francez Romain Poirier, We Are the Rest of Mankind, piesă creată în contextul proiectului Niamor.
____________________
____________________
𝐈𝐮𝐥𝐢𝐚𝐧 𝐁𝐢𝐬𝐞𝐫𝐢𝐜𝐚𝐫𝐮 trăiește și pictează în Sibiu, România. A absolvit Facultatea de Pictură din cadrul Universității de Arte și Design din Cluj-Napoca, și a scris o teză de doctorat cu privire la relație dintre arhitectură și pictură, cu o privire critică asupra ideologiei ecologice. Lucrările lui Iulian Bisericaru cultivă o perspectivă mai curând neglijată sau ascunsă asupra aspectelor societății contemporane, aceea pe care ochiul uman o evită intenționat. Ironic și ludic totodată, Iulian Bisericaru îl invită pe privitor să se implice în problemele de mediu, deconspirând rămășițele societății industriale și teme controversate precum planificarea urbană și exploatarea resurselor. În 2022 a lansat un catalog de artist (texte de Liviana Dan, Marie Maertens și Cristina Stoenescu) și o expoziție la Galeria Anca Poterașu, București, curatoriată de Marie Maertens. Artistului i s-a acordat o bursă pentru o rezidență virtuală organizată de European Alliance of Art Academies prin intermediul Akademie der Künste, Berlin, 2022. Alte rezidențe la Cité Internationale des Arts, Paris (2019) și la International Summer Residency, Aschersleben (2017). În 2012 a fost nominalizat pentru premiul Start Point și a câștigat premiul Expomaraton. Lucrarea sa „Diebenkorn Background” (2016) a fost menționată în ziarul La Lettura – Corriere dela Sera (2017).
𝐃𝐫𝐚𝐠𝐨𝐬̦ 𝐃𝐨𝐠𝐢𝐨𝐢𝐮 este un artist new media interesat de mediul XR și animație, în prezent activ în București. Fiind membru al grupului Kinema Ikon, a colaborat cu aceștia la un număr important de expoziții și workshop-uri. A lucrat de asemenea cu muzee, galerii private și instituții de cultură printre care Centrul Ars Electronica Linz, unde a participat la o expozitie de grup în 2022. În prezent predă la Centrului CINETIc București, UNATC, materii legate de VR, AR și world-building.
𝐑𝐨𝐦𝐚𝐢𝐧 𝐏𝐨𝐢𝐫𝐢𝐞𝐫, producător de sunet și compozitor, dezvoltă compoziții originale pentru filme documentare și de ficțiune. În 2014, a co-fondat studiourile Mer-Noir Studios, ceea ce i-a permis să aprofundeze cercetarea și să afirme un proces creativ liber și radical în modul său de gândire, în compunerea și producerea muzicii. El însoțește artiști, regizori și muzicieni în producția de lucrări și spectacole și dezvoltă proiecte precum trupa de extreme noise Uzhur sau colectivul radiofonic Scalarstation.
𝐑𝐚𝐥𝐮𝐜𝐚 𝐎𝐚𝐧𝐜𝐞𝐚 (𝐍𝐞𝐬𝐭𝐨𝐫), membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă (AICA) și al European Network for Cinema and Media Studies (NECS), deține un profil interdisciplinar ce include o licență în filosofia culturii și una în computere, un masterat în arte vizuale și un doctorat în teorie media, centrat pe investigarea noilor și vechilor categorii estetice care circumscriu fotografia, filmul și arta digitală cât și pe relația dintre noile tehnologii și arta contemporană. Ea este lector la Universitatea Națională de Arte din București, curator independent și autor de texte pentru publicații culturale și academice precum: Praesens, Camera Austria, Ekphrasis, Eikon, Vremea, Scena9, Zeppelin, Revista ARTA, Revista de Filosofie, Annals of the University of Bucharest.”