
„Never Stop The Madness”, expoziția lui Sasha Bandi de la Biju Gallery
Dacă ar fi ca Sasha Bandi să fie un explorator al universului arctic al sufletului omenesc, ar fi mai degrabă Peter Freuchen, decât Emil Racoviță. Așa cum Peter Freuchen își lua mereu costumul de blană și se avânta în noaptea polară, la fel și Sasha Bandi își ia costumul lui dar de o pilozitate diferită de cea a lui Freuchen sau chiar decât dubla blană a lui Mark Hand the Catchman din Barbarella și pornește la cercetarea polului întunericului minții, nebunia ca produs al sistemului lumii. În jurnalul său de bord și în borcanele lui racovițene, Sasha Bandi ne arată item-uri de faună interesantă, ne povestește despre ce urși polari și alte pericole a întâlnit în calea lui și ne dă prietenește sfaturi vizuale de polar mindfulness – suck on this Wim Hof :
“Dragă greiere,
Îți scriu ca să îți spun să ai mare grijă că se apropie Crăciunul și Agenții Propagandei Împotriva Credinței lui Moș Crăciun vor patrula si anul acesta prin fața geamului meu.
Pentru asta ți-am trimis niște gloanțe pentru pistolul tău ca să îi împuști în spatele capului exact sub Semn, când mănâncă schnitzel din prenadez. Foarte important este să nu îi privești în ochi când își dau ultima suflare și urlă ca vacile, pentru că este o farsă. Privește-i după, pentru că în caz contrar luminile și formele din jurul ochilor noștri se vor stinge. Chiar și acum ele sunt pe cer și ne cântă lucruri bune despre noi. Ce bine este să auzim lucruri bune despre noi.
Cum este degetul tău ? S-a vindecat? Banii de la Asociația Proprietarilor Celor Ce Văd Prin Peretele Invizibil i-ai primit? Toată ziua te plângi și îmi provoci gânduri supărătoare. Am fost ieri la domnul doctor Charon Emanuel. I-am zis de tine. După aia a îndrăznit să îmi spună că nu exiști așa că i-am îndesat un porumbel alb în gură și niște vreascure și după aia am continuat să îi povestesc despre când ne-am cunoscut. Mai ți minte? Eu eram la Ferma de Afaceri Vaci unde de îndată ce ți-am auzit plânsetele m-am pus în genunchi și te-am sărutat. După aia ai încercat să îmi demonstrezi că nu mai sunt un gunoi oferindu-mi pentru câteva secunde, puterea de a controla telepatic o vacă pentru a mânca firele de la Centrala Electrică Afaceri Vaci pentru a-și ajuta familia, prietenii și inamicii să scape de lamele Măcelarului . Ei bine, dacă îți mai amintești, nu am reușit decât să stopez Marea Producție și după aia totul a revenit la normal. Flăcările Amazonului sunt la fel de mari. Sacrificiile au continuat și vaca pe care am ajutat-o telepatic a fost de negăsit . Inamicii însă, au scăpat și acum sunt în emisiuni meteo zgomotoase pline de coduri Supremațiste Nanotehnologie. Deci, în concluzie sunt un gunoi pentru că nu mi-am dus misiunea telepatică până la capăt. Supărat, m-am dus acasă să plâng dar m-a lovit în cap un Homunculus scăpat de la etajul clădirii Frăție și Gastrită. Am ajuns acasă amuzat, dar totuși îndurerat și am aprins lumina că să mă pregătesc pentru Jertfa de Sânge zilnică dedicată ție.
M-am culcat, m-am trezit, m-am culcat m-am trezit, m-am culcat, m-am trezit . M-am culcat iar și după aia am ieșit afară pentru că se auzeau bombardamentele asupra copiilor din lumea întreagă si asta mă face să mă gândesc că poate dacă nu te cunoșteam pe tine, dragă greiere, nu auzeam . M-am dus până la internet Café dar Curatorul nu era acolo însă era un cal lovit la picior, dragu’ de el. I-am făcut un Dispozitiv Vindecător cum m-ai învățat Tu. După aia l-am luat în brațe și l-am dus la veterinar până în satul vecin unde încă mirosea a moarte inutilă sub privirile celei mai tâmpite stele de mărime medie, Soarele. Soarele este un tâmpit. La fel și tu! Aici doream să ajung defapt . Deja de 352 de ani îmi dai sfaturi aiurea și am ajuns la capătul răbdării . Doresc să mă despart de tine. Pentru că, oricum, următoarea mea destinație este Sarco Pod-ul elvețian. Adio. Și poate că tot ceea ce vedem și simțim este halucinația unuia din cimitirul Avram Iancu, zona de mai sus, cu intrarea prin gard de pe lângă Str. Bisericii Ortodoxe.“ Text Bandi Sasha