Sub unele dintre capodoperele lui Picasso, cercetătorii găsesc noi detalii despre portretele și compozițiile ascunse. Descoperirile, fiind prezentate într-o nouă expoziție, oferă indicii despre pigmenții folosiți, procesul de creație și despre cum să fie conservată mai bine opera artistului.

„Studiile tehnice au reușit să ofere informații cercetării istorice a artei la un nou nivel”, afirmă Patricia Favero, un conservator asociat la Phillips Collection din Washington, D.C. Favero face parte dintr-o echipă de conservatori și oameni de știință care au studiat trei lucrări de Picasso, aflate acum într-o expoziție despre „Perioada Albastră” a artistului. Studiile anterioare au folosit tehnici imagistice pentru a studia aspecte ale acestor picturi și ale altor picturi pe pânze reciclate, pe care Picasso le folosea.

Primul indiciu că sub „The Blue Room” (1901) ar fi fost o altă pictură a fost identificat în urmă cu mai bine de 60 de ani. O parte din textura vopselei reflectă tușele trasate în direcții diferite decât cele ale compoziției vizibile. Astfel, combinând datele de la radiografia cu raze X, spectroscopia în infraroșu și cartografierea cu fluorescență cu raze X, o echipă de cercetători de la Phillips, Galeria Națională de Artă și alte instituții au putut vedea un portret al unui bărbat și pigmenții pe care artistul i-a folosit. De exemplu, prezența mercurului sugerează că picta cu vermilion. În plus, microanaliza mostrelor de pictură indică că cea mai mare parte din „The Blue Room” este pictată direct deasupra portretului, fără indicii pregătitoare.

Cu ajutorul spectroscopiei în infraroșu, cercetătorii au putut identifica forme sub umărul drept și antebrațul femeii din „Crouching Beggarwoman” (1902). Folosind scanarea cu fluorescență cu raze X, elementele chimice din vopsea au fost cartografiate, dezvăluind informații despre etapele în care a fost realizată pictura. Conservatorii cunoșteau deja un peisaj – creatorul necunoscut, dar gama de culori similară cu cea a lui Picasso – care se afla sub portret, dar analizele au oferit noi detalii despre modul în care dealurile din lucrare au devenit ulterior spatele femeii ghemuite.