În urmă cu o zi, pe pagina oficială de Facebook, Fabrica de Pensule a anunțat închiderea definitivă a proiectului.

Fabrica de Pensule este cea mai cunoscută rețea culturală de artă din România. A luat ființă în 2009, prin asocierea artiștilor, curatorilor și lucrătorilor culturali sub același acoperiș, formând o comunitate artistică vie, reprezentantă a unei generații. Fabrica de Pensule reprezintă pentru istoria artei românești recente cel mai de succes proiect colectiv, care a reușit, în primul rând, să fie un reper pentru astfel de demersuri, în mare parte absente, dar foarte necesare comunității culturale, iar mai apoi un spațiu creativ deschis publicului, activ și conectat la mediul social și artistic local, dar și internațional. Fabrica de Pensule a fost, totodată, punctul de plecare pentru unii dintre cei mai apreciați artiști vizuali români din arta contemporană (Adrian Ghenie, Ciprian Mureșan, Mi Kafchin sau Șerban Savu, ca să-i numim doar pe câțiva dintre ei), dar și celula vie a fenomenului artistic pe care îl numim azi Școala de la Cluj.

În comunicatul oficial, Fabrica de Pensule oferă câteva explicații asupra deciziei de a închide definitiv spațiul artistic: „Închiderea fabricii reprezintă un eșec. E eșecul nostru colectiv, al comunității Fabricii care nu reușește să păstreze o rețea vie dincolo de spațiul fizic împărtășit, dar și eșecul autorităților locale și naționale care nu reușesc să identifice bunul cultural comunitar și să susțină pe termen lung pe cei care contribuie la producerea acestuia; e și eșecul partenerilor internaționali (mai mici și mai mari) de a pune degetul pe proiecte, activități, organizații, artiști și de a contribui la susținerea acestora (tot pe termen lung) dincolo de ceea ce pare imediat capitalizabil sau confirmă/mimează programe convenabile orientate tot mai mult spre festivalism și divertisment.”

Despre ce se va întâmpla cu spațiul, în mod lăudabil transformat în 2009 dintr-un spațiu industrial într-unul artistic, pentru ateliere, galerii, teatru și specacol, anunțul oficial ne spune că el se va întoarce în industrie, semnalând, în același timp, o problemă adevărată cu care comunitatea culturală subnutrită se confruntă în prezent: „Noua paradigmă a muncii, dar mai ales a mediului de afaceri local, sălbatic și puțin controlat de autorități, schimbă peisajul urban într-un ritm cu care orașul cetățenilor nu ține pasul. Fabricile vremurilor noastre (IT) preiau spațiul ocupat până de curând de artiști (motivele binecunoscute țin de maximizarea profitului pe metru pătrat). Spațiul fabricii de pensule se întoarce în industrie. Fără a dori să facem o dramă din ceea ce ne afectează pe noi în mod direct și pe alții din comunitatea locală în mod indirect, e de discutat în ce măsură acest moment reprezintă ceva simptomatic, semn al unui fenomen generalizat care se desfășoară la nivel local și regional și care pare să aibă urmări din cele mai dramatice pentru cei care activează în sectorul cultural și nu numai, comunitatea locală pierzând spațiile cu potențial cultural în favoarea proiectelor imobiliare și de business de anvergură.”

În încheiere Fabrica de Pensule ne spune că valorile care au făcut acest spațiu posibil rămân neatinse și că rămâne la Cluj, descentralizată, prin persoanele care au făcut parte din această comunitate, care vor continua să acționeze individual sau colaborativ, acolo unde este nevoie.