Primul altar de mari dimensiuni realizat de pictorul renascentist Fra Angelico a fost restaurat cu ajutorul unei metode inovatoare, considerată de specialiști un posibil reper pentru viitoarele intervenții asupra panourilor pictate din perioada Renașterii. Lucrarea, afectată de secole de degradări și de restaurări nereușite, a beneficiat de o intervenție complexă care i-a redat stabilitatea structurală și continuitatea vizuală.

Proiectul, finanțat de organizația Friends of Florence, a avut drept obiectiv atât restaurarea stratului pictural, cât și refacerea sistemului de susținere din lemn. Restauratorii au înlocuit vechile elemente de rigidizare cu un cadru din lemn de castan prevăzut cu un mecanism pe bază de arcuri, care permite panoului să se dilate și să se contracte natural în funcție de variațiile de temperatură și umiditate, reducând astfel riscul apariției fisurilor.

Antonella Ranaldi, directoarea Oficiului pentru Patrimoniu Cultural din Florența și Prato, a apreciat intervenția drept „un studiu de caz deosebit de important”, care ar putea deveni un model pentru restaurările viitoare ale operelor realizate pe suport din lemn.

Altarul a fost creat la începutul anilor 1420 pentru mănăstirea San Domenico din Fiesole, la scurt timp după ce tânărul călugăr și pictor Guido di Pietro, cunoscut ulterior sub numele de Fra Angelico, a intrat în ordinul dominican. Conceput ca un triptic în stil gotic târziu, bogat ornamentat cu foiță de aur, ansamblul o înfățișează în centru pe Fecioara cu Pruncul, înconjurată de îngeri și patru sfinți.

De-a lungul timpului, opera a trecut prin numeroase transformări. În 1501, pictorul Lorenzo di Credi a modificat compoziția pentru a o adapta gustului artistic al epocii, eliminând structura tripticului și înlocuind fundalul aurit cu un peisaj naturalist. În secolele următoare, altarul a fost dezmembrat, iar mai multe componente au ajuns în colecții diferite, inclusiv predela originală, păstrată astăzi la National Gallery din Londra.

Panoul central, rămas la mănăstirea San Domenico, a fost afectat atât de intervențiile anterioare, cât și de atacurile insectelor xilofage. În 2024, în perspectiva unei ample expoziții dedicate lui Fra Angelico, organizată la Fondazione Palazzo Strozzi și Museo di San Marco din Florența, lucrarea a fost demontată și supusă unui amplu proces de restaurare.

Pe lângă consolidarea structurii din lemn, restauratorii au îndepărtat vernisul oxidat, au completat zonele deteriorate și au realizat retușuri cromatice discrete, astfel încât pictura să își recapete unitatea vizuală fără a-i altera autenticitatea istorică. Specialiștii consideră că soluțiile tehnice utilizate în acest proiect pot deschide o nouă etapă în conservarea picturilor renascentiste realizate pe panouri din lemn.