Proaspăt deschis în luna noiembrie a anului trecut, spațiul Scânteia + este cel mai nou proiect imaginat și transpus în realitate de către artiștii Roxana Morar, Michele Bressan și Dani Ghercă. Fondatori ai Atelierelor Scânteia, proiect complex și ambițios care a avut debutul în 2023 și care a reușit rapid să intre în circuitul cultural și artistic al Bucureștiului, fiind un succes, atât pentru comunitatea artistică, cât și pentru publicul artei contemporane, cei trei și-au concentrat în ultimul an energia pe amenajarea unui nou spațiu dedicat artei și creatorilor. De data aceasta, reamenajarea spațiului în care a funcționat fosta imprimerie Coresi, răspunde nevoii de a avea la dispoziție o locație de mare anvergură, care să susțină instalații, sculpturi de mari dimensiuni, dar și alte tipuri de manifestări artistice ce necesită un spațiu generos.

Roxana Morar, Michele Bressan și Dani Ghercă au povestit pentru Propagarta despre cum a luat naștere ideea proiectului Scânteia +, despre eforturile amenajării spațiului părăsit, dar și despre scopul pe care îl urmărește noul proiect.

Cum a luat naștere ideea proiectului Scânteia Plus? Ce v-a inspirat să porniți la drum cu acest nou spațiu, complementar Atelierelor Scânteia, care deja au căpătat notorietate în scena artistică bucureșteană?

Noi 3, Roxana Morar, Michele Bressan și Dani Ghercă, suntem toți artiști și din propria experiență am simțit nevoia de a crea un spațiu în București dedicat expozițiilor de mari dimensiuni, care să ofere o flexibilitate sporită din perspectiva scenografiei și a modului de expunere a lucrărilor, dincolo de limita convențională a lucrărilor montate pe pereți de 3-4 metri înălțime și a camerelor de 30-50 mp. În septembrie 2023, am deschis Atelierele Scânteia, iar reacțiile extrem de pozitive și din partea comunității artistice față de acest proiect ne-au încurajat să dezvoltăm în continuare platforma de artă contemporană pe care am creat-o în cadrul Casei Presei Libere. Astfel, am
considerat că un pas natural și benefic ar fi înființarea unui spațiu expozițional de tip kunsthalle. După câteva discuții cu administrația clădirii, am ajuns la concluzia că o variantă ideală pentru acest proiect ar fi reprezentată de un spațiu disponibil, abandonat și inutilizat din anii ’90. La începutul anului 2024, administratorul clădirii ne-a prezentat acest spațiu, iar noi am decis imediat să-l închiriem și să-l transformăm în ceea ce urma să devină Scânteia +.

Care sunt principalele obiective pe termen lung ale proiectului Scânteia Plus, în contextul peisajului cultural din București, și cum intenționați să promovați colaborarea dintre diferitele forme de artă din industriile creative locale?

În anul 2025, programul curatorial va fi axat în jurul unor expoziții dedicate noilor generații de artiști, având ca scop crearea unui cadru propice pentru aducerea în prin plan a artiștilor emergenți prin producerea de evenimente de anvergură. Ne propunem să privim spre următorii 5-10 ani și să contribuim la profesionalizarea scenei artistice locale, încurajând tinerii artiști să își asume proiecte expoziționale importante. În plus, în zona de auditoriu a Scânteia +, Mischa Blanos, colegul nostru, va coordona un program de sesiuni live de muzică acustică, pentru a stimula interacțiuni profesionale între specialiști din domeniul sunetului și al artei vizuale. Totodată, în programul
nostru permanent va exista o serie de talks cu artiști, curatori și experți în cultura contemporană, care vor aborda teme esențiale pentru industria culturală din România.

La fel ca și în cazul Atelierelor Scânteia, ați readus un spațiu mort la viață, integrându-l în circuitul cultural și social. Cum a influențat istoricul și arhitectura fostei imprimerii Coresi conceptul artistic al noului spațiu? Ce elemente specifice din trecutul industrial al locației pot inspira și astăzi generațiile de creatori?

Ca să folosim un eufemism, putem spune ca starea în care am preluat spațiul era „îngrijorătoare”. Pereți distruși și plin de infiltrații de la ploaie; sistem electric inexistent; zeci de găuri de diferite dimensiuni prin care puteai vedea la vecinii de la parter; ca să numim doar
câteva dintre problemele pe care le avea această fostă hală de producție tipografică. În procesul de reamenajare, în principal ne-am axat pe rezolvarea problemelor care țineau de siguranța publicului astfel încât spațiul să fie in totalitate sigur pentru acesta. Din punct de vedere estetic scopul nostru a fost să încercăm să păstrăm, pe cât posibil, “prezența” originală a clădirii, luând în considerare și nevoile pe care tipul nostru de activate le are. Atât clădirea cât și spațiul în care se află Scânteia + (prin dimensiunea și geometria lor) prezintă un fel de sobrietate “distantă” care transmite un soi de putere care poate inspira artiștii având în vedere ca unul dintre rolurile artiștilor este acela de a fi martori ai timpului lor, iar lucrările care adesea chestionează structurile de putere prezente în societate devin astfel mărturii.

Adaptarea fostei imprimerii pentru nevoile unui spațiu cultural a fost o călătorie lungă, interesantă și, mai mult ca sigur, nelipsită de provocări. Cum ați dus-o din stadiul de proiect în realitate și cine a luat parte, alături de voi trei, la acest proiect de reconfigurare? Ați avut parte de susținere din partea vreunor autorități locale/statale? 

Proiectul de renovare a fost intens și plin de obstacole. De la dificultăți în a găsi o echipă de construcții de încredere, la tensiuni cu furnizorii de materiale cauzate de creșteri bruște de prețuri, până la îngrijorări legate de găsirea rapidă a încă 20.000 € pe lângă cei 60.000 € planificați inițial. A trebuit să găsim soluții în timp ce avansam cu șantierul, astfel încât să nu ne blocăm și să putem respecta calendarul pe care îl planificasem în luna iunie. Din fericire, după foarte multă muncă și puțin noroc am reușit și ducem la capăt etapa de renovare pe care ne-am planificat-o pentru anul 2024. Mai urmează câteva mici detalii de rezolvat până la finalul acestei primăveri și pe urmă vom putea să ne concentrăm 100% pe programul de evenimente fără a mai fi nevoie să alocăm resurse înspre amenajarea spațiului.
Pe lângă noi 3 (Roxana Morar, Michele Bressan și Dani Ghercă), am primit ajutor de la mai mulți colegi, printre care Costi Iosif, Mischa Blanos, Cristi Cons, Tudor Pteancu, Andreea Cumpănașu, Claudiu Lazăr, Alexandru Paul, Vlad Albu, și Albert Kaan.
Până în prezent proiectul Scânteia + nu a beneficiat de sprijinul niciunei instituții de stat.

Ce tipuri de evenimente și colaborări urmează să găzduiți în viitor? Știm că a avut loc cu mult succes weekendul de deschidere, care a combinat arta contemporană cu un adevărat cocktail party. Ce să urmărim în lunile care urmează?

Scopul nostru principal este să sprijinim noile generații de artiștii oferindu-le oportunitatea să producă expoziții de anvergură într-un spațiu de dimensiuni mari. Așadar vom avea un program curatorial axat în jurul câtorva expoziții de grup și solo în primă fază axate pe lucrări care au o dimensiune sculpturală, fie că vorbim de obiecte, lumină sau sunet. Pe lângă aceste expoziții vom avea un program de conferințe publice și sesiuni de muzică acustică și experimentală.
În continuare, vom păstra și ideea organizării de petreceri în jurul spațiului Scânteia +, considerând că acestea creează un cadru mai relaxat, favorizând întâlnirile și interacțiunile între oameni. Astfel, putem contribui la creșterea publicului cultural și la formarea unei
comunități în jurul acestui nou loc dedicat artei contemporane.