În octombrie 2021 se anunța Concursul național pentru alegerea proiectului care va reprezenta România la Bienala de la Veneția în 2022. Săptămâna aceasta, cu 2 luni înainte de începerea evenimentului, a fost anunțat proiectul câștigător și a avut loc și o conferință de presă care să oficializeze alegerea făcută de juriu și să facă cunoscută mai pe larg ideea care va fi instalată anul acesta în Pavilionul României din Giardini.

„Tu ești un alt eu – O catedrală a corpului”, creația Adinei Pintilie, curatoriată de Cosmin Costinaș și Viktor Neumann, a obținut cel mai mare punctaj, 92,14 puncte și opțiunea unanimă a juriului în cadrul etapei finale a Concursului național. Este vorba despre un proiect care se înscrie în actualitatea artei internaționale: o instalație audio-vizuală, experiență multisenzorială care comunică direct cu vizitatorul și care explorează intimitatea, atingerea și corporalitatea, precum și limitele pe care le impunem pentru acestea, mai ales în contextul perturbant al pandemiei, care a devenit, după doi ani, realitatea în care ne desfășurăm fiecare zi. Experiența vizitării instalației audio-vizuale din Giardini della Biennale va fi completată de o instalație VR ce se va regăsi la Noua Galerie, spațiu ce aparține Institutului Cultural Român. Astfel, proiectul ales este un continuator al demersului pavilionului României de a prezenta medii artistice diverse, de la cele clasice până la cele care abia traversează granița dintre neconformist și convențional. Totodată, conceptul instalației Adinei Pintilie se suprapune cu încercarea de a reveni la normal prin organizarea primei Bienale în pandemie, încorporând experiența colectivă prin care am fost obligați să trecem cu toții și integrând-o într-o lucrare de artă. Potrivit curatorilor Cosmin Costinaș și Viktor Neumann: „Prezentarea acestui proiect la prima ediție de artă a Bienalei de la Veneția de după începutul pandemiei, cu toate transformările și diviziunile sociale din ce în ce mai adânci pe care aceasta le-a produs, e de o profundă actualitate. Acest virus omniprezent marchează fără îndoială o schimbare de paradigmă atât în politica atingerii, cât și pe alte paliere personale, societale și politice, aducând în discuție noi realități, adesea contradictorii: distanța fizică și izolarea, dar și noi forme de conectare, o conștientizare mai profundă a fragilității și impermanenței corpului, vieții și a lumii, dar și o nevoie reînnoită de solidaritate și de construire a unor noi alianțe. În acest context, o explorare profundă, autoreflexivă și lipsită de prejudecăți a teritoriilor intimității și corporalității este mai urgentă ca niciodată.”

Ideea pentru pavilionul României la Bienală este o reactualizare a unei teme mai vechi a creației artistei, explorată pe larg în lungmetrajul „Touch Me Not”, premiat în 2018 cu Ursul de Aur. Totodată, proiectul reprezintă și următoarea etapă a cercetării pe care artista a început-o în 2009, oferind-o pentru prima dată publicului 10 ani mai târziu, prin filmul premiat la Berlin. „Touch Me Not” a ajuns, în ultimii 4 ani, să fie prezentat în multe instituții internaționale dedicate artei, cum sunt MOMA New York, ICA Londra și BOZAR Bruxelles.

Adina Pintilie, Tu ești un alt eu – O catedrală a corpului, 2022 – instalație audio-video 9 channel Vedere instalație, prin amabilitatea artistului Protagoniști: Herman Muller, Paul Dunca / Paula Dunker, Paolo Lagana Director de imagine: George Chiper-Lillemark

În cadrul conferinței de presă, Attila Kim, Comisarul României pentru Bienala de Artă de la Veneția a declarat: „Continuând seria artiștilor români de mare succes internațional, care au reprezentat România la ultimele ediții ale Bienalei de Artă de la Veneția, cu expoziții alternând opere realizate nu numai în mediile clasice ale artei, cum sunt pictura și grafica, ci și prin instalații de artă sau performance, anul acesta vom prezenta o nouă față a artei contemporane românești, prin intermediul Adinei Pintilie.”

Adina Pintilie, Tu ești un alt eu – O catedrală a corpului, 2022 – instalație audio-video 9 channel Vedere instalație, prin amabilitatea artistului Protagonist: Christian Bayerlein Director de imagine: George Chiper-Lillemark

Adina Pintilie, Tu ești un alt eu – O catedrală a corpului, 2022 – instalație audio-video 9 channel Vedere instalație, prin amabilitatea artistului Protagoniști: Hermann Mueller și Dirk Lange Director de imagine: George Chiper-Lillemark

Celelalte două proiecte care au ajuns în finală, alături de căștigători, au fost:  „DRAC” al cărui autori au fost Cătălin Matei, Nye Thompson, UBERMORGEN, curatoriat de Adrian Bojenoiu, și „Fântâna tinereții/ The fountain of youth”, prezentând lucrările artistei Hortensia Mi Kafchin, curatoriat de Valentina Iancu. Bineînțeles, fiecare proiect finalist a avut o abordare proprie asupra tematicii generale a Bienalei și asupra rolului pe care îl poate juca Pavilionul României în cadrul celei de-a 59-a ediții. Fiind prima Bienală care se organizează după doi ani de pandemie, după ce anul trecut ediția a fost amânată, este firesc să așteptăm ca multe dintre proiecte să se exprime artistic în acest sens și să prezinte publicului un punct de vedere asupra celor doi ani de restricții, distanțare socială impusă și trecere a vieții noastre de zi cu zi (aproape cu totul) în mediul online. Este un scenariu plauzibil, mai ales că tema generală aleasă de Cecilia Alemani ne îndeamnă să internalizăm lucrurile din jurul nostru, să visăm și totodată să ieșim din cotidian. Bienala din 2022 stă, foarte bine, sub semnul suprarealismului, poate singurul curent artistic ce nu a încetat să-și facă loc în fiecare epocă. Mai mult, el și-a găsit, în ultimii zece ani, un nou mediu artistic, care pare să-i potențeze toată expresivitatea. Arta digitală, VR-ul, instalațiile high tech care duc audio-vizualul într-o cu totul nouă dimensiune, sunt medii artistice care au devenit din ce în ce mai populare, iar pandemia a accelerat integrarea lor în lumea artelor (ce timp mai bun să pomenești de metavers decât atunci când lumea e blocată pe canapea, cu o carte care nu-i mai satisface nevoia de informație rapidă și facilă). Acum, spre deosebire de secolul trecut, putem să ne apropiem de suprarealism mai mult ca niciodată, îl putem experimenta conștient, făcându-l imersiv prin mijloace digitale. Ne putem, deci, întreba dacă Bienala de la Veneția din 2022 va îmbrățișa toate aceste tendințe. În același timp, ne mai întrebăm cum a înțeles pavilionul României să reprezinte arta contemporană românească, în mijlocul acestor schimbări. „Propunerea artistei Adina Pintilie pentru articiparea României deschide un dialog estetic complex cu tema anunțată de curatoarea Cecilia Alemani pentru cea de-a 59-a ediție a Bienalei de la Veneția, având titlul ‘The Milk of Dreams’: o călătorie imaginară prin metamorfozele corpului și definițiile umanității”, au declarat oficial curatorii proiectului. Vedem, așadar, că „Tu ești un alt eu – O catedrală a corpului” al Adinei Pintilie se poate încadra cu succes pe această linie de evoluție a artelor vizuale și cu siguranță așteptăm să-l vedem instalat în Giardini.

În ceea ce privește așteptările pe care le are publicul de la această ediție a Bienalei, un alt răspuns ne-a dat Adrian Bojenoiu, curatorul proiectului clasat pe locul al doilea, „DRAC”, un proiect care vorbește întocmai despre noile tendințe ale artei și ale tehnologiei în artă, precum și despre legătura dintre ele și capitalismul periculos: „Cred că acești doi ani au adus unele schimbări foarte importante în spectrul vizual. S-a accentuat tendința care exista deja, și anume o deplasare în mediul online. Acest lucru a determinat o falsă reprezentare a artei așa cum o cunoaștem, pentru că în pandemie cei mai mulți dintre noi am văzut imagini ale oprelor de artă și ale expozițiilor prin mediul online, adică prin fotografii, imagini. Arta a fost mediată, nu a mai ajuns la noi direct, cum ajungea înainte. În același timp, apariția NFT-urilor și a VR-ului repreintă alți factori esențiali, care cred că vor ridica cu totul alte așteptări față de edițiile anterioare. Pandemia a făcut ca arta să nu mai fie ceea ce a fost înainte, prin factori economici noi care au adus schimbări la nivelul comercializării imaginii online. Rămâne de văzut cum va răspunde Bienala la acest nou volum de consum vizual, de imagine care poate face plus valoare din orice.”

Cât despre proiectul „DRAC”, propus de către Cătălin Matei, Nye Thompson și UBERMORGEN, Adrian Bojenoiu ne-a explicat: „Proiectul pe care noi l-am propus tratează chiar chestiunea aceasta legată de NFT și de comodificarea imaginii în noul capitalism. El pune în discuție conceptul de „vampire capitalism”, care se bazează pe punerea celui care se regăsește în acest sistem, a „userului”, în poziția de producător și de consumator, sorbind resursa cea mai importantă a acestui „user”, și anume timpul. Proiectul nostru încapsulează experiența userului în acest sistem capitalist vampir.”

Proiectele care au ajuns în finală pentru a reprezenta România la Bienală sunt, așa cum am văzut, profund ancorate în cele mai actuale subiecte ale lumii artistice internaționale. Instalația Adinei Pintilie va defila anul acesta printre celelalte pavilioane ale țărilor din întreaga lume. Vom vedea, așadar, cum vor răspunde artiștii chemați la Veneția schimbărilor generate de ultimii ani, dar și cum va fi primit pavilionul românesc pe plan internațional, luând în considerare discursul său privind intimitatea și corporalitatea.