Expoziția aduce împreună lucrări din patrimoniul muzeului și opere contemporane, construind un dialog vizual în jurul imaginarului vegetal și al felului în care natura a fost reprezentată în arta românească, de-a lungul a peste un secol și jumătate. Proiectul propune o reflecție asupra relației actuale dintre om și mediu, într-un context marcat de transformări ecologice profunde.

Parcursul expozițional este conceput non-linear, favorizând asocieri libere între lucrări și epoci. Vizitatorii sunt invitați să exploreze două direcții majore: natura sălbatică, percepută ca spațiu al distanței și contemplației, și natura domestică, integrată vieții cotidiene și supusă intervenției umane. Acest contrast evidențiază moduri diferite de raportare la natură: unul bazat pe distanță și admirație, celălalt pe apropiere, utilitate și dominare.

Conceptul curatorial urmărește evoluția reprezentării naturii, de la abordările estetice și contemplative ale tradiției la perspectivele contemporane, în care apar teme precum criza ecologică, intervenția umană și activismul de mediu. În acest cadru, natura devine nu doar subiect artistic, ci și teren de reflecție critică asupra prezentului.

Sunt expuse lucrări realizate de: Ion Andreescu, Emilia Apostolescu, Mihaela Cîmpeanu, Cecilia Cuțescu-Storck, Hans Eder, Micaela Eleutheriade, Nicolae Grigorescu, Uliana Gujuman, Hans Hermann, Karl Hübner, Hortensia Mi Kafchin, Gustav Kollár, KatjaLee Eliad, Irina Lukász, Rodica Maniu, Gabriela Mateescu, Hans Mattis-Teutsch, Andreea Medar, Friederich Miess, Ana Maria Micu, Ciprian Mureșan, Vlad Nancă, Irina Neacșu, Adrian Oncu, Sorin Oncu, Radu Oreian, Dan Perjovschi, Elena Popea, Mișu Popp, Alexandra Sand, Iulia Toma, Henri Trenk, Oana Paula Vainer, Miki Velciov.

Expoziția oferă o perspectivă coerentă asupra modului în care imaginea naturii s-a transformat în timp, punând în lumină atât continuitățile, cât și rupturile dintre tradiție și contemporaneitate. Dialogul dintre lucrările din patrimoniul muzeului și cele contemporane subliniază necesitatea unei reconfigurări conceptuale a naturii și a relației noastre cu aceasta, nu ca alteritate îndepărtată sau resursă inepuizabilă, ci ca sistem viu din care facem parte.

De asemenea, în cadrul programului Window Art, expoziția „În căutarea naturii”,este completată de proiectul „Salvați Roșia Montană”, 2013, care reunește o selecție de desene activiste și imagini de la proteste realizate de Dan Perjovschi. Intervenția constă într-un colaj digital amplasat pe ferestrele muzeului, combinând documentarea vizuală a manifestațiilor cu desenele de solidaritate asumate de protestatari ca bannere. Protestele împotriva proiectului minier de la Roșia Montană, desfășurate începând cu 1 septembrie 2013, sunt considerate cea mai amplă mișcare socială din România după anii 1990 și au fost descrise de Greenpeace drept „mișcarea fondatoare a noului spirit civic”. Proiectul propune o rememorare vizuală a acestui moment și introduce în expoziție dimensiunea activismului ecologic, conectând reflecția artistică asupra naturii cu realitățile sociale și politice recente.

În cadrul expoziției, Muzeul de Artă Brașov propune un program educativ și de mediere culturală, care include tururi ghidate, ateliere educative și conferințe interdisciplinare, menite să faciliteze accesul publicului și să încurajeze dialogul pe teme actuale.

Valentina Iancu (b. 1985) este scriitoare cu studii de istoria artei şi teoria imaginii. Practica sa este hibridă, bazată pe cercetare, împărţită între activități editoriale, educaționale, curatoriale sau de management și orientată spre solidaritate, activism, artă politică.