„Practica sculpturii tradiționale – mă refer la lucrul direct cu materialul, care prin natura sa este o succesiune de faze cu dinamică și intensitate diferite – cu alte cuvinte, acest proces de creație necesită respect, răbdare și devotamentf ață de material. Când interacționezi cu lemnul, metalul, marmura – înveți despre starea actuală, proprietățile, comportamentul fiecărui material și apoi despre materialul specific ales de tine – te apropii nu doar de natura acelui material, ci de natură însăși. Am încercat să descifrez modul în care Péter Madaras interpretează apropierea de natură, pe care o accentuează mai ales în credoul său, întrucât această relație nu poate fi înțeleasă doar în plan formal, material sau spiritual. Procesul de creație este, de asemenea, o parte a cunoașterii lumii și a propriei persoane. Munca sa nu este singura mărturie a crezului său. El a ales un mod de viață în care meditația este integrată în activitățile zilnice, credința în puterea comunității nu este doar o declarație cu glas tare, iar credința este cuplată cu un simț al datoriei umil și orientat spre viitor. Apropierea de natură este, așadar, mai presus de toate, o chestiune de autenticitate și, în acest punct, permiteți-mi să citez din volumul III al lucrării Scientia Sacra a lui Béla Hamvas**, după ce am încercat să deslușesc ce poate însemna pentru creator întoarcerea la simplitate și legătura puternică cu tradiția: “ Este nepermisă infidelitatea față de timp și detașarea de absolut. A fi credincios timpului astăzi înseamnă a fi conștient de → criză, a nu te desprinde de absolut înseamnă tradiție. Loialitatea conferă autenticitate, absolutul oferă cunoaștere. Una fără cealaltă nu este valabilă. Este necesară abordarea simultană a cel puțin două dimensiuni, de preferință în tensiune una cu cealaltă, cum ar fi momentul și absolutul. Pentru că numărul existenței este unu, iar condiția pentru unu este să existe cel puțin doi, ceea ce creează unitate. Unitatea este îndiferență, așa cum diferența este doar în unitate, ca partea în întreg și întregul în părți.” De altfel, în Patmosz Béla Hamvas mai arată: “Nu este suficient să faci lucrări bune. Este nevoie de mai mult. Trebuie să trăim o viață autentică. Am ajuns la ideea că opera ne obligă în mod absolut. Oricât de perfectă ar fi opera, fără o existență autentică, ea este o escrocherie..” (Patmosz I. 358. o.)

Formele asimetrice de inimi și sferele lui Péter Madaras sunt o încercare de a surprinde imperfecțiunea umană, de unde și titlul expoziției, Simetrie profană. Prin urmare, profanul nu este aici o antiteză a sacralității sau a religiei, ci mai degrabă starea imatură a naturii umane. Un efort de a cunoaște absolutul și o recunoaștere a faptului că acest absolut este, în acest moment, încă departe.

Întoarcerea la simbolurile inimii și ale sferei servește atât pentru a ne aduce mai aproape de tradiție, cât și, într-o lectură mai concretă și mai clară, pentru a oferi o aplicație mantrică a unui motiv de bază folosit în arta populară din antichitate până în Evul Mediu. Cu toate acestea, inima în iconografia creștină este mai degrabă rezultatul unei scufundări în Patimile lui Hristos, decât un motiv decorativ. Pentru a cunoaște starea primordială perfectă (conformlui Hamvas), cuvântul, fapta și gândul lucid sunt deopotrivă necesare. Dar Madaras s-ar mulțumi probabil și cu mai puțin, din timp ce îl citează pe Constantin Brâncuși: „Simplitatea este complexitatea rezolvată”. Din secol în secol, istoria umanității a fost modelată de idei filosofice și de organizări sociale. În această dezbatere de idei, Péter Madaras a luat poziție. Aș pune această poziție în paralel cu filozofia consemnată în următoarea poezie.

Dacă inteligența, cunoaștera, este abandonată,

Atunci omenirea va fi de o sută de ori binecuvântată.

Dacă moralitatea, corectitudinea, este înlăturată

De respect copilăresc, dragoste părintească va fi mulțimea ghidată.

Dacă viclenia, utilitatea, este eliminată

Nu vor mai fi hoți, pungași vreodată.

Trei semne lipsa de înțelepciune are.

Arătat să fie oamenilor de la mic la mare

Simplitatea și integritatea, în goliciunea lor

Pentru a pune capăt egoismului și a veșnicului dor.

(Lao-ce)”

Tekla Uszkay, Budapesta, 29 noembrie,  2022

*Epreskert este un parc natural și un complex de clădiri din cartierul VI din Budapesta, în Terézváros. Din 1921 aparține actualei Universități Maghiare de Arte Frumoase și găzduiește studiourile acesteiași Sala Friză-Partenon, sala de expoziții a Departamentului de Sculptură (adresa: VI., Bajza utca 41.).

 **Béla Hamvas (23 martie 1897 – 7 noiembrie 1968) a fost unscriitor, filosof și critic social maghiar. A fost primul gânditor care a introdus în Ungaria școala tradiționalistă a lui René Guénon.