Petrică Ștefan este un pictor abstract contemporan originar din Reșița, ale cărui lucrări se remarcă prin compoziții abstracte de mari dimensiuni, în care jocul de culori este reprezentat prin intermediul unor linii riguroase și repetitive. Inspirat din misterele vieții microscopice,de biogeneză și structuri moleculare, Petrică, în seria Apeiron, dezvăluie o lume ascunsă, în cadrul căreia armonia găsită în structuri organice și rigurozitate geometrică este transpusă cu o sensibilitate aproape tactilă. Apeiron este un termen de origine greacă care semnifică „infinitul” sau „nelimitatul,” și este un concept central în filosofia lui Anaximandru. Acesta desemnează un principiu primordial, etern și indefinit, sursa tuturor lucrurilor din univers, reprezentând substratul constant din care toate existențele iau naștere și către care revin, guvernând astfel un ciclu cosmic al devenirii și al disoluției.

Petrică Ștefan a pornit într-o explorare inedită a microcosmosului, studiind mostre de apă prelevate și analizate într-un laborator din Arad. El a apelat la instrumente specifice biologiei, oferind o perspectivă interdisciplinară. Se apropie indirect de lumea acvatică, pe care o reprezintă cu finețe, marcând prin intermediul cromaticii puternice o graniță între biologie și artă, între estetic și microscopic, între subiectiv și obiectiv.

Urmărind parcursul de cercetare al artistului, observăm că spectrul științific s-a îmbogățit permanent: râul Mureș, Bega, lacul Balaton și Marea Egee, fiecare dintre aceste ape devenind un simbol al tranziției de la mediul natural către cel artistic. Apa, simbolul conceptual al expoziției, devine o punte între empiric și speculativ, transformând mostrele de alge și microorganismele într-o explorare vizuală a imaginației artistului.

Algele sunt prezentate într-o ipostază artistică, existând într-o lume utopică, unde se dezvoltă armonios. Schimbul de culori al algelor se află într-un paralelism abstract cu modul în care oamenii percep diferit același element sau simbol, atribuindu-i semnificații variate în funcție de perspectiva personală. Astfel, artistul surprinde legătura între schimbarea naturală a acestora și diversitatea interpretărilor umane.

Pointilismul abstract este curentul artistic care definește seria Apeiron – o infinitate de puncte care desemnează viețuitoarele marine, precum și diversitatea naturii. Studierea naturii a fost o practică frecventă în opera artiștilor impresioniști, care au preferat să renunțe la atelier și să picteze în aer liber, capturând astfel peisaje și momente efemere direct din realitatea cotidiană. Petrică cercetează elemente din natură, însă se folosește de tehnologie pentru a captura imagini care să îl inspire și decide să își păstreze creativitatea în interiorul spațiului personal-atelierul acestuia.

Utilizarea tehnicii pointiliste (evoluția mai tehnică a impresionismului) face aluzie la dimensiunea microscopică prin intermediul căreia poți descoperi ce se află dincolo de limitele umane. Stilul pointilist, caracteristic pentru practica artistică actuală a lui Ștefan, este definit în această expoziție datorită procesului de selecție a materiei vii, prin pătrunderea în mediul caracteristic acestuia. Circuitul parcurs de artist în natură, cu scopul de a preleva mostre, l-a pus în ipostaza de a se conecta cu apa și de a selecta elementele într-un mod aleator.

Cromatica extrem de bogată și de puternică vizual atrage atenția către public, cu privire la modul în care protejăm natură și maniera în care respectăm principiile de ecologie. Albastrul, în seria Apeiron, încearcă să se întrepătrundă cu verdele: albastru-mare, liniște, cer. Verdele este natură lipsită de imperfecțiuni, viață și echilibru. De exemplu, în lucrările lui Picasso, albastrul poate exprima melancolie sau tristețe (în perioada albastră).

Un exemplu concret de utilizare a verdelui cu semnificații negative în artă poate fi găsit în lucrările lui Edvard Munch, care a folosit uneori verdele într-un mod ce sugerează neliniște, anxietate și alienare. Astfel, Petrică surprinde și el o atmosferă apăsătoare și îngrijorătoare cu privire la evoluția naturii. Artistul explorează simbolistica aparentă a culorilor, pătrunzând adânc în semnificațiile lor și căutând antiteze între conceptele de bine și rău. Pe alocuri, observăm linii drepte, încadrate în forma unui microorganism, acestea remarcându-se prin distrugerea repetivității tehnicii pointiliste. Repetiția, în seria Apeiron, are ca scop descoperirea diversității unei lumi aparent banale.

Spray-ul acrilic și culori acrilice aplicate pe pânză evocă un mediu acvatic care primește culoare datorită diversității speciilor. Ideea de infinit rezultată din titlu surprinde mai multe perspective. Infinitul văzut din punct de vedere științific și infinitul definit în termeni artistici. Din punct de vedere biologic, „infinitul” se referă la procese care pot continua foarte mult, precum diviziunea celulară sau diversitatea speciilor, dar care sunt totuși limitate de factori biologici. Abordarea artistică se referă la o infinitate de surse de inspirație și de provocări care se transformă în opere de artă menite să surprindă, în timp, o istorie a artei vizuale.

Petrică surprinde întregul proces de cercetare într-un film artistic al observației microscopice a materiilor prelevate. Asemănarea dintre artă și biologie în acest video este subînțelesă, petele de culoare și texturile oferind un cadru estetic, sub forma unor tablouri care pot fi analizate într-un mediu științific. Deși se pare că la microscop se analizează o pictură, realitatea dezvăluie adevărul despre cromatică: ea nu este aplicată cu pensula și nu strălucește datorită uleiului din compoziție, natura fiind autoare care a creat un univers artistic viu. Un instrument foarte important care a fost utilizat pentru executarea acestei serii este microscopul, al cărui scop principal este de a explora structuri microscopice, iar în acest context, biologia devine sursă de inspirație, transpunându-se în opere de artă, traversând perspectiva științifică.

Asemenea unui performance în care artistul își pune în scenă propriile emoții, apelând la corpul său, Petrică utilizează mostrele încă vii ale apei care performează mesaje vizuale ce se traspun în pictura contemporană.

În expoziția Apeiron, se conturează o artă expresivă a unor viețuitoare a căror existență este legată indisolubil de sursa primordială a vieții, apa. Aceasta devine un coregrafă subtilă, ghidându-și dansatorii microscopici să își exprime propria identitate. Se creează astfel o dualitate între figurativ – cadrul științific și abstract – cadrul artistic.

Punctul, în reprezentarea microorganismelor, nu doar că plasează opera într-un registru figurativ, dar deschide și un cadru mai larg de exprimare abstractă, sugerând diversitatea nelimitată a naturii.

Expoziția personală a artistului Petrică Ștefan, intitulată Apeiron, a fost curatoriată de Alex Boca și poate fi vizitată până în data de 9 decembrie la Centrul de Proiecte din Timișoara