„Pentru Belu Simion Făinaru, memoria reprezintă unul dintre ingredientele principale în producția sa artistică. O memorie conjugată atât la persoana întâi cât și la scară comunitară în instalații complexe ce folosesc în special obiecte comune, încărcate de artist cu valoare semnificantă în registru cultural și identitar.

Instalația „Void – The Sound of Silence” vorbește și ea în tăcere despre memorie. Mai exact, despre o dramă care a lăsat un dureros gol: deportarea evreilor din Nord-Vestul Transilvaniei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și, prin extensie, despre tragedii contemporane cărora le cad pradă alte comunități: de la Ucraina, la Israel, de la Armenia, la fosta Iugoslavie. Titlul expoziției caută să surprindă vidul acestor comunități dispărute și tăcerea ce se așterne în urma lor.

Instalația lui Belu Simion Făinaru se constituie ca o imensă grămadă de pantofi, adunați cu miile, anonime vestigii ale unor nenumite persoane. Dacă o pereche de încălțăminte poate fi o metonimie a corpului individual, acumularea lor sugerează o potențială comunitate – una informă, însă, impusă de forța împrejurărilor. Într-o paradoxală logică, acești pantofi, deși impersonali, sunt extrem de individualizați, devenind astfel o urmă care marchează o prezență, chiar dacă in absentia. Prezența cuiva deja absent.

Numărul lor mare, diversitatea acestora, dimensiunea vizuală și olfactivă a pantofilor accentuează atmosfera dramatică. Chiar dacă sunt obiecte contemporane, acești pantofi devin vehicule ale memoriei, mărci ale istoricității, instrumente ale actualizării. Căci aceștia vor avea și o interesantă posteritate, odată ce vor fi donați unor oameni nevoiași după expoziție. Astfel, destinul lor va avea o continuitate: aceștia nu vor rămâne doar o urmă, ci vor căpăta o voce, o prezență, dincolo de tăcerea de acum.”

Horea Avram