Motto:   „Totul se organizează privit de acolo, şi ritmul dansului eritm, iar vocile sunt una și intră în desfăşurarea petrecerii. Există o lege de creştere interioară a petrecerii, întocmai cum cresc lucrurile în scenă. Cei dinăuntru cunosc legea aceasta de creştere, iar pentru ei totul se ţine, chiar şi excesul. […] Şi-mi dau seama, cum stau treaz în noapte”, ce adînc fapt de viaţă e o petrecere. Cine spunea că nu se poate „povesti” un bal ? E aproape un miracol, ca orice fapt de viaţă.” (Constantin Noica, Jurnal filosofic)

Pe 24 ianuarie, chiar de ziua Micii Uniri, eveniment istoric care a adunat laolaltă Principatele române: Muntenia și Moldova, într-o unică țară (incompletă încă la acel moment, 1859, dar unită), a avut loc vernisajul și performance-ul expoziției lui Cătălin Soto la ETAJ Mahal, la Combinat, str Băiculești 29, București, sector 1.

Lui Cătălin Soto îi plac cu pasiune câteva lucruri: fotografia artistică, breaking-ul și să adune oameni. Daca fotografia este profesia lui de credință, meseria de pe urma căreia își pro/duce existența, breakin’-ul este iubirea lui de suflet, dans pe care l-a practicat mai mulți ani, mai ales în prima parte a tinereții. Cea de-a treia componentă esențială a creației sale este dorința de a aduce laolaltă artiști, prieteni sau artiști pe care îi apreciază, și de a-i invita să intervină peste fotografiile sale.

În cultura străzii (dans, mc-ing, slam poetry, dj-ing, mixing) există și un termen pentru aceeasta: cypherism, ideea de a crea un cerc, un spațiu comun în care oamenii se întâlnesc și fac ceva împreună, fără ierarhie și fără roluri prestabilite. Este un termen care provine din cultura hip-hop și se referă la concursurile, certurile, battle-urile pe aptitutudini fără un scop ultra competitiv ci de adunare, veselie, „laudă”.

În acest fel, Soto îmbină creativ cele trei dimensiuni care îi definesc psyche-ul artistic: fotografia, dansul și comunitatea, crew-ul, tribul propriu.

Iar ”triada” de iubiri ale lui Soto: fotografie, breakin’, adunarea, rimează (simbolic desigur) cu triada specifică hip-hopului, pomenită excelent de legendarul Deceneu în memorabila piesă, 7 zile: „În tot ce am făcut și fac încă țin cont / De trei lucruri: două platane și un microfon”.

Soto lucrează cu evenimentul ca gest artistic, petrecerea devine performativă, spațiu de întâlnire. Yves Klein și-a pus în scenă propria nuntă ca act artistic, subsemnata a transformat propria zi de naștere într-un performance cu discurs și distribuire de acuarele (grafică pe hârtie) către primii veniți, Soto adună invitații în cypher și activează battle-ul: intervenția directă asupra propriei lucrări, o fotografie prelucrată digital, printată în alb și negru și foarte pixelată, dar suficient de recognoscibilă pentru a citi personajele și a dedcuce acțiunea. Pixelarea e intenționată, pentru a da mai multă libertate intervenienților. Publicul de prieteni și invitați nu rămâne pasiv, ci participă direct.

Evenimentul continuă expoziția personală a artistului din 2025 de la galeria Kulterra din București, dar mută accentul, de pe obiect pe relația dintre artiști, de pe privirea exterioară, pe acțiune. Lucrarea nu este protejată, ca și cele de la Kulterra, ci deschisă celor care sunt invitați șidoresc să intervină pe ea, stăpânirea vizuală și conceptuală a autorului nedispărând însă, deși este pusă în joc

Pe 24 Ianuarie, triada se extinde prin petrecere, ca formă de adunare și activare a grupului.

Invitații sunt chemați să intervină pe imaginea sa folosind markere, pasteluri, squeezere cărbune, acrilice, și pensule. Intervenția nu este decorativă ci demonstrativă, un act liber creativ asupra unei imagini deja existente, realizată de artist, iar cadrul combină regula și libertatea, ca într-un battle de breakin’.”

Text: Raluca Ilaria Demetrescu