Într-un context cultural și educațional în care design-ul este adesea confundat cu decorul, iar creativitatea este redusă la efect vizual imediat, expoziția „Design de Crăciun”, ajunsă în 2025 la cea de-a XII-a ediție, își afirmă rolul de platformă de reflecție aplicată asupra practicii reale în design. Organizată de specializarea DESIGN, din cadrul de Facultatea de Arte Vizuale și Design din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, expoziția funcționează ca un exercițiu anual de maturizare profesională, în care studenții din direcțiile Design Grafic și Design Ambiental sunt puși în situația de a răspunde unor cerințe concrete, apropiate de realitatea pieței și a spațiului public.

Tema ediției din acest an, „Steaua”, are o aparentă simplitate simbolică. Steaua este unul dintre cele mai recurente semne ale imaginarului de iarnă, asociată tradițional cu speranța, ghidajul, revelația și începutul. Tocmai această încărcătură arhetipală face însă din ea o temă dificilă pentru design, obligând la o decantare critică a sensului și la evitarea ilustrativului facil. În contextul expoziției, steaua nu este tratată ca ornament, ci ca structură de gândire, ca reper conceptual care ordonează forma, funcția și relația cu utilizatorul.

Unul dintre meritele constante ale expoziției „Design de Crăciun” este faptul că refuză să se poziționeze exclusiv în zona festivului. Departe de a fi un exercițiu decorativ sezonier, expoziția este concepută ca un cadru pedagogic exigent, în care tema devine instrument de problematizare profesională. Studenții nu sunt invitați să „ilustreze” Crăciunul, ci să îl reinterpreteze critic, prin obiecte, sisteme vizuale și soluții spațiale funcționale.

Această poziționare este esențială într-un moment în care design-ul este supus unei duble presiuni: pe de o parte, presiunea pieței suprasaturate de produse similare, pe de altă parte, presiunea vizualului rapid, al consumului de imagine fără profunzime. În acest context, rolul designerului nu mai este acela de a produce forme atractive, ci de a găsi soluții relevante, adaptate unui public real, unor contexte reale de utilizare.

Expoziția din 2025 confirmă această orientare. Multe dintre lucrările prezentate depășesc clar statutul de exercițiu universitar și se apropie de cel al prototipului funcțional, gândit pentru multiplicare, adaptare și integrare pe piață. Acest lucru este vizibil atât în alegerea materialelor, cât și în modul de gândire al obiectelor: ambalaje concepute pentru producție reală, jocuri cu mecanici coerente, obiecte de iluminat cu funcționalitate clar definită, propuneri de amenajare care țin cont de utilizator și de spațiu. Aceasta nu mai este un eveniment punctual, ci un format educațional consolidat. Continuitatea sa anuală permite observarea unei evoluții clare în modul de abordare a temelor, în nivelul de complexitate al proiectelor și în maturizarea discursului vizual și conceptual al studenților. Această continuitate este esențială într-un domeniu precum design-ul, unde formarea nu poate fi accelerată artificial. Design-ul presupune acumulare, testare, eșec, reformulare. Expoziția funcționează astfel ca un ritual pedagogic: un moment de sinteză, dar și de evaluare critică, atât pentru studenți, cât și pentru cadrele didactice.

Prin însăși natura sa, Crăciunul este o temă care pare, la prima vedere, exploatată până la epuizare din punct de vedere vizual. Iconografia sa abundentă, recurentă și adesea stereotipizată riscă să transforme orice demers creativ într-un exercițiu previzibil. Cu toate acestea, în cadrul expoziției Design de Crăciun, abordările propuse de studenții Design GRAFIC demonstrează contrariul, relevând capacitatea designului contemporan de a reactiva teme considerate „închise” prin reinterpretare critică, simplitate conceptuală și ingeniozitate formală. Designerul de astăzi nu mai caută noutatea prin acumulare decorativă, ci prin reformularea sensului, prin regândirea relației dintre simbol, obiect și utilizator.

În acest context, simbolul stelei devine un instrument de lucru extrem de flexibil, capabil să susțină atât discursuri grafice complexe, cât și soluții ludice, interactive sau introspective. În zona de design grafic, steaua este transpusă în afișe, ambalaje, cărți ilustrate, jocuri, obiecte editoriale sau textile, fiind tratată nu ca motiv ornamental, ci ca structură organizatoare a mesajului. Reinterpretările variază de la construcții tridimensionale cu texturi reflectorizante și suprafețe cu efect de cristalizare, care valorifică ideea de lumină, strălucire și spectaculozitate asociată sărbătorilor și contextului oficial al expunerii până la abordări deliberate de tip doodle, unde steaua capătă o dimensiune copilărească, spontană, aproape intimă.

O direcție relevantă este cea a interacțiunii directe cu obiectul. Ambalajele, cărțile poștale sau obiectele editoriale sunt concepute astfel încât să activeze gesturi simple deschiderea, desprinderea, manipularea, atingerea transformând experiența utilizatorului într-un act de descoperire. Unele obiecte își dezvăluie sensul progresiv, prin straturi, decupaje sau suprapuneri, evocând emoția descoperirii unui cadou sau surpriza ascunsă sub ambalaj. Steaua nu este doar văzută, ci experimentată, iar materialitatea folii metalice, cartoane speciale, inserții reflectorizante, reliefuri discrete, joacă un rol esențial în construirea acestui impact senzorial.

Un alt registru consistent este cel al designului ludic, în care steaua devine motor narativ și mecanic. Jocurile de masă, concepute cu reguli clare și mecanici coerente, transformă simbolul într-un obiect de parcurs, de recuperat, de protejat sau de reîntors la locul său firesc. În aceste proiecte, design-ul nu este doar grafică aplicată, ci sistem: personaje, trasee, obiective și interacțiuni sunt construite unitar, demonstrând o înțelegere matură a relației dintre formă, funcție și experiență. Materialele utilizate: cartoane speciale, elemente decupate cu precizie, reliefuri obținute prin suprapuneri sau print 3D, susțin această logică de joc și contribuie la coerența produsului final.

Dimensiunea reflexivă este, de asemenea, prezentă. Unele proiecte mută accentul de pe obiectul decorativ pe mesajul interior, folosind steaua ca metaforă a identității, a valorii personale sau a parcursului individual. Cardurile, agendele de Advent sau obiectele editoriale propun exerciții de autocunoaștere, întrebări adresate direct utilizatorului sau mesaje care reinterpretează expresii uzuale asociate simbolului stelei. În aceste cazuri, design-ul funcționează ca mediator între vizual și introspecție, între obiect și discurs.

Nu în ultimul rând, este relevantă diversitatea tehnicilor și materialelor utilizate: de la carton mat sau lucios, hârtie de bumbac, folii oglindă sau soft-touch, până la elemente decupate laser, cusute, gravate sau printate tridimensional. Steaua este vectorială, ilustrată, oglindită, fragmentată, repetitivă sau construită modular; este transpusă în obiecte editoriale, textile, jocuri, ambalaje sau instalații vizuale. Această varietate nu indică o dispersie de idei, ci dimpotrivă, capacitatea simbolului de a susține multiple niveluri de interpretare, adaptate funcției și publicului vizat. Prin aceste abordări, studenții demonstrează că un subiect aparent epuizat poate fi reactivat prin inteligență conceptuală și printr-o raportare lucidă la realitatea designului contemporan. Crăciunul nu mai este tratat ca temă decorativă, ci ca pretext pentru explorare, iar steaua devine un reper flexibil, capabil să genereze obiecte relevante, funcționale și expresive. În acest sens, simplitatea și ingeniozitatea nu sunt soluții de compromis, ci instrumente esențiale ale unei practici de design mature, orientate spre sens, utilizare și experiență.

Direcția de Design Ambiental aduce în expoziție o altă dimensiune a temei, una care implică spațiul, lumina și corpul. Proiectele prezentate includ panouri decorative perforate, corpuri de iluminat, suporturi de lumânări, obiecte de decor, machete de mobilier, precum și propuneri de amenajare pentru spații rezidențiale, comerciale sau hoteliere. În aceste proiecte, steaua este rar reprezentată literal. Ea este mai degrabă descompusă, abstractizată, transpusă în structuri geometrice, ritmuri de lumină sau texturi ale materialelor. Această abordare indică o maturitate conceptuală și o înțelegere a faptului că simbolul devine relevant abia atunci când este integrat funcțional în obiect sau spațiu. Materialitatea joacă un rol central: lemnul, plexiglasul, ceramica, metalul, materialele plastice, elementele printate 3D sau sursele LED sunt utilizate ca resurse expresive, dar și ca soluții constructive. Design-ul ambiental prezent în expoziție se apropie de zona arhitecturii de interior și a designului de produs, confirmând caracterul său aplicat și interdisciplinar.

Unul dintre cele mai importante niveluri ale expoziției este cel educațional. Sub îndrumarea cadrelor didactice conf. univ. dr. Silviu Buraga, conf. univ. dr. Loredana Gașpar, lect. univ. asociat Valentin Bădărău, asist. univ. dr. Andrei Lazăr, asist. univ. dr. Ștefana Stoica, asist. univ. dr. Mihai Gâdei, studenții sunt formați să înțeleagă design=ul ca proces complex, nu ca simplă execuție formală. Mentoratul devine aici o structură invizibilă, dar esențială. Profesorii nu impun soluții, ci ghidează procesul de gândire, încurajează asumarea deciziilor și responsabilitatea față de rezultat. Expoziția funcționează astfel ca o simulare profesională completă, în care studenții parcurg etapele reale ale practicii de design: concept, cercetare, prototipare, producție, prezentare publică.

Găzduirea expoziției în eleganta incintă a Palatul Roznovanu, Primăria Municipiului Iași (Bld. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 11), în prezența oficialităților și administrației locale, a primarul Municipului Iasi și a mediului artistic, inclusiv a criticului de artă conf. univ. dr. Maria Bilașevschi, președinta U.A.P. Iași, consolidează dialogul dintre școală, oraș și comunitatea culturală și adaugă o dimensiune esențială acestui demers. Mutarea în spațiul instituțional al orașului transformă expoziția într-un act de vizibilitate și legitimitate publică. Premierea studenților în acest cadru nu este doar un gest festiv, ci un semnal clar că design-ul este recunoscut ca domeniu relevant pentru cultura urbană contemporană. Design-ul devine astfel un actor activ în viața orașului, nu un domeniu marginal.

Expoziția „Design de Crăciun”, ediția 2025 demonstrează că design-ul poate fi predat și practicat ca disciplină a realului, nu ca exercițiu decorativ. Tema „Steaua” funcționează aici ca reper de orientare, nu ca punct final. Ea vorbește despre devenire, despre parcurs și despre responsabilitatea celor care intră în profesia de designer.

Prin calitatea proiectelor, coerența demersului educațional și integrarea într-un cadru public de validare, expoziția confirmă faptul că atunci când mentoratul este autentic, iar practica este asumată, design-ul devine nu doar produs, ci traiectorie profesională. În acest sens, „Design de Crăciun” rămâne unul dintre cele mai consistente formate de prezentare a designului tânăr din Iași și un reper relevant în peisajul cultural contemporan.