Pe data de 7 aprilie 2025  a avut loc vernisajul Expoziției „OPUS” la Palatul Parlamentului – Centrul Internațional de Conferințe, sala „Constantin Brâncuși” (Strada Izvor 2-4). Aici sunt aduse împreună până la sfârșitul lunii aprilie lucrări ale artiștilor: Elena Drăgulelei, Vladimir Ene, Emil Fronescu, Rodica Maria Ionescu, Romeo Liberis, Rodica Lomnășan, Laurențiu Midvichi, Mircea Nechita, Andreea Teodorescu, Cristian Tarbă și Ion Vișan.

Expoziția oferă publicului o viziune asupra grafiei cât și asupra picturalității trecute prin filtrul creativ al artiștilor mai sus menționați. Sunt puse în discutie rezolvări plastice ale unor subiecte întâlnite frecvent pe scena artistică contemporană, dar și raportul de opoziție dintre acestea; astfel în cadrul expoziției „OPUS” se regăsesc atât artiști ale căror modalități de a se raporta la relația formă-cadru sunt asemanatoare, cât și artiști ale căror viziuni asupra spațiului compozițional sunt total diferite.

Chiar dacă o parte dintre lucrările expuse se înscriu în registrul plastic, direcția generală înclină spre grafie, prin prezența numeroasă a gravurilor și desenelor. Bune exemple în acest sens pot fi lucrările Rodicăi Lomnășan, Andreei Teodorescu sau Cristian Tarbă. În sens opus, printre lucrările al căror caracter pictural este cel care predomină în atmosfera compozițională, se numără cele ale artiștilor Vladimir Ene, Elena Drăgulelei sau Laurențiu Midvichi.

Un aspect important în ceea ce privește lucrările artistului Ion Vișan, îl reprezintă diferența de tratare pe care o întâlnim de la o lucrare la alta și în unele cazuri în cadrul aceleiași lucrări; se regăsesc zone plate, zone impasto, zone de culoare așezate pe suport prin diferite mărimi de pensulă sau cuțit, zone clare sau difuze.  O altă trăsătură importantă regăsită în lucrările artistului este structura compozițională piramidală, recurentă în majoritatea pieselor expuse. Această organizare vizuală evocă o formă arhitecturală stabilă – posibil încărcată de semnificații simbolice sau religioase – însă tratată în moduri variate, în funcție de tehnica folosită. Astfel, întâlnim aici atât lucrări realizate în creion sau tuș pe hârtie, cât și în acril.

Tot în caracterul puternic al tușei de culoare așezată pe suport, dar de această dată cu un aer energic și efervescent, sunt lucrările artistului Laurențiu Midvichi; subiectul pe care acesta îl tratează este reprezentat de chipuri umane în diferite ipostaze ce exprimă diferite emoții, de la tristete, la furie și chiar liniște resemnată. Diferența marcantă dintre cei doi artiști este constituită de diverși factori printre care se numără raportarea la relația formă – cadru. Dacă Ion Vișan folosește o structură compozițională mai analitică, așezată și mai geometrică, Laurențiu Midvichi iese din cadru prin tușe mari, și saturate. Un alt factor este cromatica opusă – la Ion Vișan se remarcă atmosfera sugerată prin tonuri rupte, desaturate, culori de pamant, în timp ce la Midvichi, peste un strat de culoare în gamă minoră, s-a intervenit cu lumini saturate.

O reprezentare non-figurativă se poate întâlni în lucrarile artistei Elena Drăgulelei – compoziții abstracte ce par a fi inspirate din peisaje, acestea se remarcă printr-o varietate a tușei. Artista îmbină zonele calme cu freamătul zonelor agitate pe care le echilibrează cu pauzele acromate.

În contrast, se remarcă lucrările artistului Mircea Nechita, care îmbină un puternic caracter religios cu reprezentarea formei umane. Compozițiile sale prezintă suprapuneri grafice expresive, realizate fie în creion pe pânză, fie cu liner peste foiță de aur. Simplitatea aleasă ca soluție compozițională este susținută de modul în care artistul construiește spațiul – aerisit, echilibrat –  și de mesajul clar pe care acesta își propune să îl transmită.

O altă formă de reprezentare a figurii umane o întâlnim în lucrările expuse de artistul Cristian Torbă – ce reprezintă o serie de gravuri în care sunt reprezentate prin serializare interpretări deformate ale corpului uman. Alăturarea a sute de portrete deviate de la forma lor naturală nu urmărește fidelitatea față de realitate, ci scoate în evidență o gamă largă de stări interioare – expresii ale unei trăiri subiective, filtrate prin privirea artistului.

De la figurativ la abstract și de la decorativ la pictural, expoziția „OPUS” explorează teme comune printr-o varietate de viziuni artistice, fiecare filtrată printr-o lentilă  proprie.