Expoziția creată de Alonso-Calero (ChatoZero) are loc în perioada 1-17 noiembrie 2024 la Centrul Internațional de Artă Contemporană Baia Turcească Iași, etajul 1. Curatoriată de conf. univ. dr. Oana Maria Nae aceasta reușește să surprindă și să reinterpreteze granițele ca spații fluide, nu doar între națiuni, ci și între culturi, emoții și perspective. Această fluiditate devine un mod de a transcende conflictele și rigiditatea, propunând un nou mod de a privi frontierele – nu ca bariere, ci ca structura organice, capabile să se adapteze și să creeze legi. Aceasta redefinește conceptul de frontieră într-o manieră inovatoare și profundă reflexivă. Pornind de la contextul graniței naturale a râului Prut, expoziția folosește instalații artistice, artefacte și materiale cartografice pentru a explora granițele nu doar ca linii rigide de demarcare, ci ca spații permeabile și transformatoare.

ChatoZero ia în considerare evenimentele istorice relevante, precum aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană în 2007, semnarea Acordului Schengen pe 14 iunie 1985, precum și faptul că România și Bulgaria nu au fost incluse în spațiul Schengen până la 31 martie 2024, când au fost. accept parțial. Această situație a făcut ca România să rămână într-un teritoriu marcat de incertitudini și de un rol de zonă de tranzit, care, în timp, a devenit o destinație.

Artistul spaniol José María Alonso Calero (Chatozero) din Andaluzia, la granița dintre Marea Mediteraneană cu Atlanticul și a Europei cu Africa, în această expoziție pune în evidență felul în care aceste granițe se comportă mai degrabă ca structura vii, supuse schimbării, ce reflectă transformările comunităților. Astfel, artistul propune o explorare a granițelor ca structura permeabile, menite să se adapteze la realități sociale, culturale și climatice, trecând astfel dincolo de percepția tradițională a frontierelor rigide.

Instalația „Mirror Flood” integrează obiecte și imagini care redau peisajul urban și natural al orașului Iași, reinterpretate prin prisma fluidității. Piese de racord pentru țeavă în buclă, dotată cu oglindă, și literele PRUT din ceramică, inspirate de turnul de parașutism din Copou. Sistemul de tubulaturi și cuvintele scrise din plăci ceramice gravate cu simboluri specifice grănicerilor supraveghetori evocă sau rețea de conexiuni care leagă comunități de manieră organică și permeabilă. Râul Prut, simbol al unei granițe naturale și eterne, este ilustrat prin forme unduitoare. subliniind ipoteza unui viitor în care granițele nu mai sunt elemente politice și economice, ci dispozitive organice (de protecție).

Expoziția abordează granițele ca pe niște entități organice, capacitatea de schimbare și deschidere, simbolizând un viitor în care frontierele politice se transformă în locuri de întâlnire.

Elementele centrale ale expoziției sunt cabina de grăniceri și toaleta însoțită de muzica migranților. Acestea sunt plasate strategic pentru a reprezenta atât fluiditatea, cât și caracterul tranzitoriu al granițelor, inspirate din realitatea râului Prut ca frontieră naturală între România și Republica Moldova.

Cabina de grăniceri – simbolul graniței exterioare este poziționată afară, la intrarea în clădire, simbolizând granița ca structură încă prezentă și necesară, dar totodată flexibilă. Această amintește de realitatea frontierelor estice ale Europei și funcționează ca o invitație pentru vizitatori de a contempla ce înseamnă o graniță fizică într-o lume globalizată. Plasarea acestui element la intrarea pregătească publicul pentru călătoria simbolică pe care o presupune expoziția, în care barierele sunt reconsiderate și interpretate într-un context deschis,

Toaleta publică plasata astfel în cât pentru a vizita expoziția este necesar sa traversezi prin aceasta, devine unul dintre cele mai puternice simboluri, o metaforă a limitei fluide dintre țări, cu referințe la aderarea parțială a României la Spațiul Schengen. Vizitatorii trec prin această „graniță” simbolică, acompaniați de muzică asociată experiențelor de migrație și identitate, sugerându-se astfel încărcătura istorică și emoțională a acestui spațiu (muzica intitulată generic „manele”).

În video-ul realizat la Poligonul de Antrenament pentru Pompieri, ChatoZero creează un spațiu atemporal și universal în care grănicerul, fără chip și fără identitate personală, devine simbolul tuturor celor care, de-a lungul istoriei, au vegheat asupra liniilor de frontieră.

Prin acest ansamblu artistic complex, expoziția propune o viziune inovatoare asupra conceptului de frontieră, transformându-l dintr-un simbol al separării într-un loc de întâlnire și interacțiune. Prin explorarea acestui temei, artistul invită publicul să depășească percepțiile tradiționale și să îmbrățișeze ideea de unitate și conectivitate. Mesajul central subliniază importanța empatiei și a admirației reciproce, sugerând că, în viitor, granițele ar putea servi drept punți între culturi și comunități, promovând dialogul și înțelegerea și face parte din proiectul ,,Granițe, migrațiune, periferii-intersecții în cercetare teoretică și artistică actuală” coordonat de curatorul Oana Nae.