Numele expoziției, „Cu creionul prin București(ul vechi)”, face apel la volumul arghezian „Cu bastonul prin București”. „Creionând mereu în carnet, într-o bună zi am luat condeiul adevărat” (Editura Minerva, 1972, p. 1), consemnează Arghezi în volum, unde cuprinde impresii, întâmplări și descrieri ale orașului pestriț de altădată.

Identitatea Bucureștiului înseamnă, printre altele, și patrimoniul construit. Dacă orașul și-a conservat bine caracterul eclectic, pe alocuri peisajul istoric urban începe să apună prin degradare, vandalizare, ignorață, renovări necorespunzătoare sau (mai nou) ilegale. De aceea, în ultima perioadă au apărut tot mai multe pagini de Instagram care își propun să promoveze patrimoniul cultural și arhitectural, să recupereze fragmente din vechiul București prin fotografie. Însă cea mai recentă și interesantă abordare a unui astfel de demers l-au făcut 13 studenți din anul III, Atelier 6, de la Departamentul de Grafică, UNArte. Totuși, merită să notăm faptul că prezenta expoziție de grup se concentrează în principal pe decorația arhitecturală, nu neapărat pe „revitalizarea” clădirilor abandonate.

Astfel, studenții au surprins detaliile arhitecturale ale unor clădiri, transpunând apoi o parte din desene în gravură (acvaforte, acvatintă). Inițial, aceștia au început prin a desena în caiete clădiri întregi, însă mai apoi au rămas doar detaliile, ornamentele arhitecturale – stucaturi, ancadramente, fier forjat – sau fragmente ale clădirilor – ferestre, uși, fațade sau intrări.

Cele mai comune locuri valorificate prin acest exercițiu artistic au fost Calea Victoriei, Bulevardul Regina Elisabeta, strada Benjamin Franklin, Luigi Cazzavillan și Gheorghe Lazăr, iar printre clădirile care i-au inspirat pe tinerii graficieni se află Muzeul Național „George Enescu”, Universitatea din București, Arhivele Naționale ale României, Ateneul Român, Primăria Municipiului București.