Înaintea deschiderii oficiale a expoziției găzduite anul acesta de Pavilionul României la Bienala de la Veneția, Propagarta a realizat un interviu cu cei doi curatori ai proiectului „Tu ești un alt eu – O catedrală a corpului”, inițiat de Adina Pintilie și ales pentru a reprezenta România la Bienala de la Veneția. Cosmin Costinaș și Viktor Neumann ne-au spus despre cum a început colaborarea lor cu Adina Pintilie, ce a însemnat transpunerea viziunii inițiale în coordonatele Bienalei și ne-au explicat mai multe despre instalația audio-vizuală, imersivă, pe care o vom putea vedea începând cu data de 23 aprilie.

For the English version please click here.

Cum ați început să lucrați cu Adina Pintilie la proiectul „Tu ești un alt eu – O catedrală a corpului”? Când ați avut ideea de a participa cu acest proiect la competiția națională pentru alegerea proiectului pentru Bienală?

Viktor: Procesul de selecție pentru Pavilionul României la Bienala de la Veneția (atât pentru artă vizuală, cât și pentru arhitectură) este organizat de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe și Institutul Cultural Român. Procesul este conceput ca un „open call”, în urma căruia un juriu desemnează artiștii, alături de curatori și echipa de organizatori, pentru a-și instala proiectul în Pavilionul României din Giardini della Biennale. Rezultatele acestei selecții sunt anunțate la sfârșitul lunii ianuarie, cu trei luni înainte de deschiderea expoziției de la Veneția.

Am lucrat cu Adina pentru a pune împreună cap la cap viziunea ei și pentru a decide cum s-ar putea traduce aceasta în limbajul și coordonatele specifice Bienalei. Am început să lucrăm la acest proiect la sfârșitul verii anului trecut, 2021. Înainte de a începe să lucrăm împreună, atât eu cât și Cosmin am fost admiratori ai muncii Adinei, iar lungmetrajul „Touch Me Not” a fost inspirațional pentru noi. Amândoi avem în spate o practică similară, care are mult legătură cu politica corporalității contemporane, văzută prin prisma imaginii în mișcare și a artelor performative. Așa că a fost foarte ușor și natural pentru noi toți să începem să lucrăm la acest proiect. Cu toate că timpul pe care l-am avut pentru a pregăti o expoziție de o asemenea anvergură a fost foarte scurt, doar trei luni, experiența de care ne-am bucurat cu toții a fost extrem de folositare.

Știm că „Tu ești un alt eu…” continuă îndelungata cercetare a Adinei Pintilie asupra corporalității. Este, totuși, un proiect făcut special pentru participarea la Bienală? Sau ideea a fost gândită cu ceva timp înainte de a o înscrie în competiție?

Cosmin: Mă bucur că avem ocazia să abordăm acest subiect pentru că discuția va scoate în evidență modul în care a lucrat Adina timp de zece ani, de când a început această cercetare asupra intimității și asupra modului în care ne abordăm propriul corp, care apoi determină modul în care interacționăm cu alții din jurul noastru și, chiar mai departe, modul în care exprimăm solidaritatea în societatea noastră. Această cercetare a fost realizată într-un timp îndelungat, împreună cu un grup de colaboratori pe care îi veți întâlni în Pavilion. La baza acestei cercetări se află legătura și sentimentul de încredere care s-a stabilit între Adina și protagoniști.

Touch Me Not a obținut recunoașterea internațională în urmă cu câțiva ani. Care au fost pașii care v-au determinat să continuați proiectul și să îl dezvoltați ca o instalație imersivă? De ce ați ales acest mediu artistic?

Cosmin: Încă de la începutul acestei călătorii a fost clar pentru Adina că cercetarea se va extinde în timp și va aborda diferite medii artistice printr-o varietate de limbaje. Ceea ce vom vedea în Pavilionul României este materializarea acelei idei inițiale, în domeniul artelor vizuale. Cu toate acestea, sigur că pavilionul de la Bienala de la Veneția se înscrie într-un foarte specific tip de spațiu, timp și economie expozițională, așa că împreună am adaptat conceptul preexistent al Adinei la forma sa actuală. Prin urmare, a fost un fel de combinație a ambelor situații: o idee preexistentă pe care Adina a avut-o încă de la începutul cercetării sale, precum și un efort de a adapta și configura viziunea Adinei în Pavilion.

Viktor: Proiectul „Tu esti un alt eu…” este deosebit de diferit de experiența și narațiunea cinematografică clasică, în care ai un punct de vedere fix. Aici am adăugat pentru vizitatori invitația de a experiementa momente de reflexivitate, și totodată a trebuit să ne gândim la ce înseamnă atunci când corpurile se întâlnesc într-un spațiu comun, se mișcă împreună în același spațiu și, eventual, se conectează cu protagoniștii instalației la fel de mult ca și unul cu altul.

Se spune despre bugetul Pavilionului României din acest an că este mai mare decât în ​​anii trecuți. Ar fi putut fi realizat proiectul și cu un buget mai mic?

Cosmin: Cu siguranță nu există un buget mai mare. Am primit de la Ministerul Culturii și Institutul Cultural Român un total de 200.000 de euro, adică aceeași sumă alocată edițiilor anterioare. Bugetul este trimis în contul proiectului abia în preajma deschiderii Bienalei. Din diverse motive, așa se face pregătirea participării României la Bienala de la Veneția, din păcate, așa că timpul în care trebuie pregătit proiectul selectat este unul absurd de limitat.

Viktor: Reprezentăm încă o echipă și un proiect care simte că trebuie să facă public faptul că, din păcate, condițiile pentru realizarea expoziției din Pavilionul României sunt mai mult decât precare, pe toate planurile. Sperăm, bineînțeles, ca acest lucru să se schimbe în viitorul foarte apropiat.

În Pavilionul României din Giardini vom vedea o instalație audio-video imersivă, iar în Noua Galerie – spațiul Institutului Cultural Român, vom fi introduși într-o experiență VR. Cum sunt legate aceste două medii? Cum ar trebui să le vizităm?

Viktor: Recomandarea noastră ar fi să mergeți mai întâi să vizitați Pavilionul din Giardini, pentru a experimenta, prin mai multe canale de comunicare, ideea în ansamblu și munca pe care am depus-o. Instalația de la Institutul Cultural Român a fost concepută ca o extensie, în mediul Realității Virtuale, un nou mediu pe care Adina începe să-l exploreze.

Cosmin: Într-adevăr, este important de înțeles că VR-ul este încă într-un stadiu de experiment, în timp ce instalația este un mediu artistic explorat, care pune în scenă cercetarea Adinei într-un mod mult mai avansat.

Cum se încadrează proiectul vostru în tema generală a Bienalei, „The Milk of Dreams?”, lansată de Cecilia Alemani? Povestiți-ne despre conexiunile dintre aceste două teme.

Cosmin: Precedentul pe care l-a creat Bienala de la Veneția în decursul ultimelor decenii este acela că există o autonomie tot mai mare între expoziția centrală, curatoriată de persoana desemnată, și pavilioanele naționale. Deci nu există nicio așteptare ca pavilioanele naționale să răspundă temei alese de curator. Chiar și așa, din puținul pe care îl cunoaștem, de fapt, despre conceptul lui Alemani în acest moment, s-ar putea căuta și găsi multe legături (poate mai multe decât în anii precedenți) între ceea ce ne interesează pe noi în proiectul Adinei și ceea ce ar putea fi tema expoziției centrale.

Viktor: Suntem și noi la fel de curioși să vedem cum se vor rafina aceste legături dintre tema Pavilionului României și „The Milk of Dreams”, dar și cât de departe pot ajunge din punct de vedere etic și estetic.

Photo credit: Adina Pintilie, You Are Another Me—A Cathedral of the Body (2022), multi-channel installation, dimensions variable. Courtesy the artist.