„I think I’ve been living for 2000 years

And I was a woman in each of my lives. I was gorgeous , like the women of Botero’s!

I was Madonna like Botticelli’s!

I was Picasso’s muse!

I was Gauguin’s Tahitian!

I was Judith with Holofernes’ head!

I was the Lady With an Ermine

I was Renoir’ ballerina!

I was wounded Frida!

I was at the Descent from the Cross by Michelangelo!

I was Delacroix’ freedom!

I was the Princess – Vrubel’ Swan!

I had breakfast on the grass with Monet!

I danced at the Moulin Rouge for Toulouse-Lautrec!

And now I may be a witch in blue Manolo Blahniks in Natalia Romanchuk’s!”

*fragment din manifestul scris de Natalia Romanciuc, „Female Body In Art”, 2022

Artista Natalia Romanciuc a sosit în București, de la Chișinău, în martie 2022. De atunci, i-am văzut lucrările în expozițiile de grup de la Kulterra Gallery. Pânzele ei de dimensiuni mari, care ne-au atras privirile, sunt universul unor Madone contemporane, cu atitudini ancestrale și accesorii ultima modă. Natalia a povestit pentru Propagarta o parte din povestea ei și a personajelor pe care le-a creat.

Care este povestea ta cu pictura? Când ai început?

Eu m-am născut în nordul Moldovei, în satul Beleavinți. Trebuie să spun că până la 16 ani nu am desenat, nu am pictat și nu am avut niciun gând că o să fac așa ceva. Eu mi-am dorit să fiu medic chirurg. Și acum mă mai gândesc la asta, încă cred că mi-ar plăcea, dar pentru asta trebuie să dedici ani din viață. Abia în clasa a 10-a, brusc, m-am hotărât că vreau să pictez, că vreau la Școala de arte, după ce am văzut în școala la care învățam o pictură în ulei de-a lui Mihail Statnîi. Atunci am simțit că asta este calea pe care eu trebuie să merg.

Cum a fost pentru tine experiența anilor de școală? Cum ți-au format ei practica?

La mine în sat nu există Școală de arte, bineînțeles, dar există una într-un oraș apropiat, în Briceni. Acolo am învățat trei ani. Am început în grupa mică, cu copii de 12 ani, cu creionul prima dată. Am făcut și câteva lecții cu un profesor care picta în ulei. De la început asta mi-am dorit, am simțit acest material și am fost atrasă de el. După Școala de arte din Briceni am studiat la Academia de Arte din Chișinău. Le mulțumesc părinților mei că m-au susținut atât de mult, că niciodată nu mi-au spus să nu fac ceea ce îmi doresc, adică pictură. Au fost niște ani frumoși, am terminat în anul 2019, iar cu colegii de la Academia de Arte am rămas prieteni și acum.

Trebuie să spun că am avut acolo, la Academie, un profesor minunat. Cu viziune adevarată în ceea ce privește arta contemporană. Mi-a dat foarte multă liberate pentru a-mi dezvolta stilul propriu. În anul doi, deja îmi luasem un atelier și lucram și independent de Academie. Cred că este necesar ca un pictor să aibă studii superioare în artă. Trebuie să treci prin toate lecțiile de școală ca să ajungi să faci artă contemporană.

După ce am terminat Academia am început să mă ocup și de ceramică. Am făcut cursuri de ceramică la o artistă în atelier. Ceramica este iubirea mea numărul doi, după pictura în ulei. Lutul este un material natural, cu care te poți conecta. Formele din ceramică pe care le fac sunt personaje scoase din picturile mele. Așa le dau formă plină, le scot din 2D.

Chiar daca am început să pictez la 16 ani, eu de atunci am simțit că sunt pe drumul meu. Simt și acum. Am avut încredere că fac lucruri bune, în pictură. Nici astăzi nu prea mă deranjează ce spun alții despre arta mea, că e de bine sau de rău.

Ai o colaborare de succes cu Kulterra Gallery. Cum a început această colaborare?

Cu Galeria Kulterra am început să lucrez în octombrie 2021, dupa ce m-am cunoscut cu Olga Vintaniuc. Am venit aici, am văzut spațiul, mi-a plăcut. Apoi am vorbit și despre planul expozițiilor pe anul acesta, în care au fost incluse și lucrările mele. Îmi place mult aici, mă simt ca acasă, iar Kulterra a devenit o familie pentru mine la București.

Înainte, când lucram în Chișinău, am început să postez arta mea pe Instagram si am vândut multe lucrări așa. Într-un timp mă ocupam foarte mult de contul de pe această platformă. Am primit multe aprecieri și am intrat în contact cu oameni din diferite țări care au vrut să-mi cumpere lucrări. Am expediat picturi către China, Japonia, Australia, Marea Britanie, America…

„Please show me how your heart is blooming”, ulei pe pânză, 120×100 cm/ 80×80 cm, 2021

Povestește-ne despre personajele fascinante care îți populează picturile. Femei, dragoni, mulți ochi, dar și obiectele care mai de care mai interesante din jurul lor…

Cred că acest personaj femeie a fost tot timpul în pictura mea, dar acum un an a apărut sub această formă, pe care o vezi azi. Femeia asta reprezintă toate femeile într-una: și eu, și tu și toate femeile care există. Este vorba despre femeia puternică, o Contemporary Madona, de dimensiuni mari, corpolentă, caracteristici ce arată ceea ce se întâmplă în interiorul ei: ea poate tot, vede și simte tot, iar de aici și ochii. Femeia asta s-a născut din mine, din femeile din jurul meu și din lucrurile pe care le-am trăit, atat frumoase, dar și grele. O să vezi că majoritatea personajelor mele sunt așezate pe un scaun. Asta face referire la faptul că noi avem nevoie de un suport, pe care îl găsim înăuntrul nostru. Când obosești, scoate scaunul acesta și fă o pauză, sprijină-te, și apoi continuă.

Îmi place să folosesc anumite elemente luate din zona fashion, haute couture: geniți, pantofi, cercei, inele de la diferite firme: Schiaparelli, Jaquemus, Manolo Blahnik, Chanel, mai multe branduri care îmi plac.

Eu vorbesc despre femei în picturile mele pentru că eu sunt femeie și este ceea ce cunosc, ceea ce simt. Îmi place mult să aleg și titlul lucrărilor mele. Este chiar un lucru la care mă gândesc mult. Vreau să pun titlul potrivit, dar care să și exprime ceva prin sine: ca o artă separată.

„Do dragons eat princesses?”, ulei pe pânză, 205×155 cm, 2022

Unde îți vom putea vedea lucrările în lunile ce urmează? Ne poți dezvălui un viitor eveniment în care vei fi implicată?

Împreună cu Galeria Kulterra, avem o colaborare cu Școala Italiană din Bucuresti, deci sunt și profesoară de desen în această perioadă. Lucrez cu copiii, iar acolo am și atelier. Este un loc foarte frumos și îmi place foarte mult tot ceea ce se întâmplă acolo. Lucrez, în prezent, și la o serie de lucrări: pictură și ceramică. Am o poveste pe care vreau sa o spun prin ele. Sper ca ele să se vadă într-o expoziție personală către finalul anului, dar mai multe despre asta nu pot spune acum.

Fotografie din timpul performance-ului susținut de artistă în data de 14 mai la Kulterra Gallery, numit „Trupul femeii în artă”.