„În cadrul Anului Internațional Brâncuși, Facultatea de Arte și Design – Facultatea de Arte si Design – UVT organizează la Galeria Mansarda, expoziția personală de sculptură în teracotă a Lec.univ.dr Nicolae Moldovan. Expoziția FORMA ESENȚIALIZATĂ, coordonată de Conf.univ.dr. Remus Rotaru și susținută de textul Lect.univ.dr. Maria Sârbu, poate fi vizitată în perioada 15 septembrie – 1 noiembrie 2026.

Prezențe autonome, monumentale, dar discrete și neintrusive, piesele ceramice ale lui Nicolae Moldovan expuse la Galeria Mansarda sunt caracterizate în primul rând de un soi de atemporalitate care le conferă o stranie și profundă actualitate. Acestea nu sunt paradoxuri sau trăsături ireconciliante, ci poli ai aceleiași realități, între care obiectele își construiesc forța și echilibrul. Formele simplificate, epurate de orice element anecdotic sau descriptiv, par să aparțină unui prezent suspendat între memoria unor vremuri arhaice și presimțirea unui timp încă nenăscut.
Arhaice fără a fi vetuste, contemporane fără a fi legate de prezent; din această suspendare își revendică ele acea permanență a formelor, atât de râvnită de întreaga modernitate. Odată desprinse de un acum prea contingent, devin valabile oricând, la fel cum luturile din care au fost modelate evocă geologicul de azi și din vechime deopotrivă.
Din punct de vedere formal, obiectele ating un nivel de simplitate care pare să se sprijine pe ceva fundamental uman și care rămâne cu atât mai frapantă cu cât se apropie mai mult de puritatea volumelor și a suprafețelor.
Această reducere a vocabularului formal își găsește ecoul și în titlurile unor lucrări precum Monoliți, Silexuri, Relație sau Regele și regina. Acestea deschid câmpuri de semnificație fără a epuiza lecturile mai nuanțate. Monolit și Silexuri trimit către memoria minerală și geologică a materiei, în timp ce Relație sau Regele și regina introduc, cu o subtilitate similară, posibilitatea unei dimensiuni simbolice și umane.
Organizată ca o contribuție a Facultății de Arte și Design din Timișoara la Anul Internațional Brâncuși, expoziția lui Nicolae Moldovan se înscrie firesc într-un context al reflecției asupra capacității sculpturii de a concentra, prin simplificare, o experiență complexă a lumii. Apropierea de universul brâncușian nu trebuie însă înțeleasă în termenii unei filiații directe sau ai unei influențe formale. Mai curând, ea ține de o anumită încredere în puterea formei reduse la esențial, în posibilitatea ca materia, eliberată de excesul descriptiv, să dobândească o prezență convingătoare și totuși lipsită de stridențe.”

Text: Lect. univ. dr. Maria Sârbu