„În perioada 4 aprilie-3 mai 2023, Elite Art Gallery găzduiește expoziția personală a pictorului Constantin Flondor, așezată sub titlul „Cernăuții și gustul cenușii”. Acestea sunt cuvintele sub care, recent, Constantin Flondor a hotărât să așeze o selecție importantă de imagini extrasă din felurite segmente ale creației sale, alăturând opere ce aparțin unor faze distincte, dar și unor tehnici diverse, bunăoară pictura și fotografia. Să amintesc încă de la bun început că firul care le leagă este cel autobiografic. Toate au menirea de a conduce mesajul artistului în chiar aria de lumină a înțelegerii semenilor săi. O lumină când strălucitoare, când difuză. Selecția de lucrări pe care Constantin Flondor o propune e purtătoare a unor însușiri cardinale, a smereniei și a sacrificiului, ambele proprii creației, dar și ființei creatorului, care se întâmplă să fie pictor. Să mai adaug oare că smerenia creatorului, transmisă și creației, s-a distilat și se distilează încă sub ceea ce voi numi „presiuni ale istoriei”, Cernăuții natali fiind percepuți – în expoziție chiar – ca „oraș al durerii”, oarecum în felul în care Mântuitorul ni s-a arătat ca „Bărbat al Durerii” (Vir Dolorum)? Înadins am precizat că mesajul aflat în partea nucleică a creației e așezat, aidoma unei ofrande, în aria de lumină a înțelegerii privitorului. Sacrificând, artistul se și smerește. Căci, într-un mod deosebit în cazul expoziției de la Galeria Elite, dar și în cuprinsul creației înțelese ca ansamblu semnificant, Constantin Flondor a renunțat de multă vreme deja la misiunea de „luminător” al semenilor săi. O misiune pe care tradiția renascentistă i-a încredințat-o artistului, înțeles – sau poate numai perceput? – ca ființă excepțională. Dimpotrivă, Flondor își așază mesajul în locul cel mai primejduit cu putință, în chiar puterea de înțelegere – oscilantă, limitată – a semenilor săi. Astfel, „detronat” prin propria-i voință, artistul așteaptă ca divinitatea însăși, în splendoarea chenozei sale, să coboare în mintea creaturii‑spectator și să culeagă de acolo ofranda adusă de artist. Este, aceasta, un „releu” al valorizării imaginii plastice rar întâlnit în istoria artei – înrudit, poate, numai cu acela propriu „artei populare” –, unul care aruncă peste bord toate „construcțiile instituționale” și toate „ierarhiile”, artistul încredințându-se numai lui Dumnezeu. În cazul artei lui Constantin Flondor, funcționalitatea amintitului „releu” este favorizată – cred – și de dimensiunea autobiografică așezată de artist  în structurile operei.” Cristian-Robert Velescu.

Constantin Flondor (n.1936) este nepot al pictorului cernăuțean Nicolae Ivasiuc și descendent al unei importante familii bucovinene. Co-fondator al grupărilor de artă „111”, „Sigma” și „Prolog”, Flondor se face remarcat prin prolificitate, consecvență și implicare. În cursul prestigioasei sale cariere, practica artistică și demersul pedagogic au fost îmbinate în mod statornic. În perioada 1962-1991, Constantin Flondor a predat la Liceul de Arte Plastice din Timișoara, iar între 1991 și 2002 la Facultatea de Arte și Design din Timișoara, unde a împlinit între 1996 și 1999 funcția de decan. Prezent în numeroase expoziții personale și de grup din țară și străinătate, artistul a dobândit o notorietate de necontestat, vădindu-se a fi una dintre figurile emblematice ale artei românești contemporane. Ca orice membru al grupului Prolog, Constantin Flondor privește cu deferență în direcția tradiției artistice, pe care o admiră. Fapt care nu îl împiedică să confere propriei creații o solidă dimensiune experimentală. Pictură de șevalet și desen, mail-art, instalație, performance și film, sunt mediile expresive pentru care a optat în cursul timpului. Flondor trăiește și creează la Timișoara.