Expoziția Decentralized Games funcționează, astfel, ca o reîntâlnire simbolică între două viziuni complementare asupra artei abstracte. Pentru Roman Cotoșman, construcția geometrică devine o formă de meditație rațională, un proces prin care ordinea și structura se transformă într-o căutare a spiritualului. Pentru Molnár Zoltán, aceeași disciplină formală se convertește într-un limbaj pictural cu rezonanțe muzicale, unde ritmul, culoarea și forma coexistă într-un echilibru aproape sonor.

Deși distincte ca mediu și expresie, practicile lor converg într-un teritoriu comun al gândirii sistemice și al ordinii formale, unde disciplina geometrică devine mijloc de explorare a libertății vizuale. Aceste teme au definit nu doar traiectoriile lor individuale, ci și întreaga scenă artistică timișoreană a anilor ’60–’70, una dintre cele mai coerente și influente din România postbelică.

𝐑𝐨𝐦𝐚𝐧 𝐂𝐨𝐭𝐨𝐬̦𝐦𝐚𝐧 (𝟏𝟗𝟑𝟓–𝟐𝟎𝟎𝟔)

Membru fondator al Grupului 1+1+1 (1966–1969), alături de Ștefan Bertalan și Constantin Flondor, Roman Cotoșman este una dintre figurile definitorii ale artei constructiviste românești. După o scurtă perioadă de explorări figurative și informale, artistul s-a orientat către un limbaj riguros, geometric, unde compoziția devine un sistem autonom, rațional și clar articulat. În 1967, alături de Ștefan Bertalan și Constantin Flondor, a reprezentat România la Bienala de Artă Constructivistă de la Nürnberg.

“Art is an unlimited sensory and spiritual experience. A cognitive and gratuitous activity, a knowledge through the specific dimension of thought applied to the work of art, something that brings together experience as a whole — intuition and conception — neither of which is, as yet, total or complete.”

După 1970, Cotoșman a emigrat, mai întâi în Germania, apoi în Statele Unite, stabilindu-se la Philadelphia. Acolo și-a continuat activitatea artistică într-un spirit minimalist, prin desene, colaje și obiecte care reflectă o reflecție lucidă asupra formei pure. După 1989, lucrările sale au revenit constant în expoziții importante din România, iar în 1995 a participat la Bienala de la Veneția, în Pavilionul României. Practica sa rămâne o punte între constructivismul românesc și peisajul avangardist internațional.

În 2024, Galeria Jecza a prezentat lucrări semnate de Roman Cotoșman la Untitled Art Fair, Miami Beach, într-un dialog curatorial cu Molnár Zoltán, Nana Mandl și Norbert Ștefan, confirmând relevanța contemporană a demersului său constructivist.

𝐌𝐨𝐥𝐧𝐚́𝐫 𝐙𝐨𝐥𝐭𝐚́𝐧 (𝟏𝟗𝟑𝟕–𝟏𝟗𝟗𝟗)

Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Ioan Andreescu” din Cluj-Napoca, Molnár Zoltán a fost apropiat de artiștii din Grupurile 111 și Sigma, împărtășind cu aceștia interesul pentru artă, știință și interdisciplinaritate. După o perioadă de activitate didactică la Facultatea de Arte din Timișoara (1963–1972), s-a dedicat creației și scenografiei, colaborând cu Teatrul Maghiar de Stat și Opera Națională din Timișoara.

Molnár Zoltán este recunoscut pentru explorările sale în arta vizuală, unde îmbină organic arta cinetică și op art-ul cu teme spirituale profunde. Practica sa depășește experiența vizuală tradițională, folosind culori vibrante și forme geometrice pentru a crea compoziții care rezonează cu o armonie muzicală și o precizie structurală. Artistul credea în puterea artei de a atinge esența existenței, afirmând:

„I hear through the media of the signs the pulse of the universe, the eternal commencement of life.”

Arta lui Molnár este una a abstracției ca scop în sine, o explorare a formelor, ritmurilor și cromaticii într-un echilibru aproape muzical. În lucrările sale, geometria se întâlnește cu armonia, iar structura devine o formă de meditație vizuală.

În 2024, Galeria Jecza a participat la Vienna Contemporary, cu lucrări semnate Molnár Zoltán într-un dialog vizual cu Anita Schmid. Tot în 2024 galeria Jecza a expus lucrările sale la UNTITLED Miami alături de Roman Cotoșman, Norbert Ștefan și Nana Mandl unde a plasat o lucrare reprezentativă într-o distinsă colecție din Los Angeles.