• No products in the cart.
TOP

Expoziția „Work as a place as a trace” de la Kunsthalle Bega

Această expoziție reunește câțiva ani de explorare a contrastului dintre moale și solid, urmărind călătorii materiale cartografiate în piatră: de la sedimente la calcar la formă cristalină, de la munte la atelier și apoi în spațiul galeriei, de la blocul brut la obiectul sculptat. Totodată, sunt reflectate istoriile de mediu încorporate în fiecare piesă — golul lăsat în urmă în carieră, praful inhalat de artist, viitorul incert al acestor forme pe măsură ce își continuă evoluția materială. Pentru Martin Piaček, munca este atât imperativ, cât și datorie — o chemare și o compulsie. Ea cere prezență fizică, apelând la forță corporală și reziliență emoțională. Practica sa îmbrățișează lentoarea, repetiția și vulnerabilitatea, opunându-se deliberat vitezei și detașării tehnologiilor de fabricație digitală. Corpul sculptorului devine o extensie
a uneltelor sale, unde gândul și atingerea se unesc într-un act singular și continuu. În acest spațiu, mintea și materialul se modelează reciproc, dincolo de limitele intenției sau ale controlului. (Anetta Mona Chișa)

”Când vedem sculpturile realizate de Martin Piaček în ultimii doi ani, așezate una lângă alta pe podea, parcă ne-am afla într-un lapidar, unde fragmente ale unui întreg care nu mai există sunt aranjate pe o suprafață orizontală. Într- un lapidar, observăm bucăți singulare, oarecum abandonate, eliberate de rolul lor din narațiunea originală pe care trebuiau să o transmită. Unele dintre sculpturile lui Martin Piaček ar putea fi privite, fără prea multă imaginație, drept rămășițe ale ornamentației unei catedrale gotice. Totuși, ele sunt însoțite de obiecte mai enigmatice, precum un „organ”, „vene” sau o „suvită de păr” — părți ale corpului care nu au atins niciodată un grad de coerență care să le fi permis includerea într-un sistem iconografic solid. Le putem considera locuri în care viața se odihnește fără a fi obiectificată de semiotică.” (extras din textul lui Jan Zálešák)

Martin Piaček (Slovacia) este artist, educator și coordonator al studioului VVV (Vizual–Verbal–Public) în cadrul Departamentului de Intermedia de la Academia de Arte Vizuale din Bratislava. Format ca sculptor, activează
într-o varietate de medii pentru a reexamina critic tehnicile tradiționale de sculptură, materialele și politicile monumentelor. Practica sa explorează teme precum memoria, miturile naționale și, mai recent, istoriile de mediu. Dincolo de activitatea artistică și pedagogică, Piaček este implicat în proiecte curatoriale, intervenții în spațiul public și inițiative civice precum Public Pedestal, DiStO și KU.BA. În prezent, este implicat în proiectul Freedom Monument din Veľká Mača și coordonează platforma discursivă Liquid Dogmas.

Anetta Mona Chişa este o artistă a cărei practică se extinde asupra instalației, video-ului, performance-ului și sculpturii, angajându-se profund în explorarea materialității și interdisciplinarității. Născută în România și stabilită la Praga, ea privește lumea printr-un filtru al atenției, căutând să experimenteze realitatea ca un flux continuu, mai degrabă decât ca un ansamblu de obiecte discrete guvernate de legi fizice. Expozițiile sale solo și colaborative au fost prezentate în numeroase instituții, inclusiv Cukrarna Ljubljana, Kunsthalle Bratislava, n.b.k. Berlin sau Galeria Anca Poterașu București. De asemenea, a participat la numeroase expoziții de grup în instituții precum MuMoK Viena, Sprengel Museum Hannover, Art in General New York, Bozar Bruxelles, MoCA Miami, MIGROS Museum Zürich, The Power Plant Toronto sau Schirn Kunsthalle Frankfurt printre altele.

Post a Comment