• No products in the cart.
TOP

ATOMA: „O lucrare pe un perete din spațiul public este a tuturor, oricine poate să își dea cu părerea”

Suntem în cel mai bun loc pentru a sta de vorbă despre arta ta, chiar la tine în atelier. Povestește-ne puțin despre el. Cum ai ajuns să lucrezi aici și care e relația pe care o ai cu spațiul de lucru?

Am avut atelier imediat după ce am terminat facultatea, primul atelier a fost într-un hub cultural unde am stat 2-3 ani. Având probleme cu căldura iarna, m-am mutat în locul unde sunt acum, dar sper că voi schimba din nou locația cât mai curând, pentru că aici clădirea nu este foarte sigură.

Pentru mine este foarte important să detașez spațiul de lucru față de cel în care locuiesc. Le construiesc de la început foarte diferit, pentru că trebuie să mă simt diferit în locurile acestea. Contează mult lumina chiar dacă în mare parte lucrez noaptea, dar geamurile îmi oferă ideea de spațiu liber unde simt că respir. Am considerat că doar având un atelier pot rămâne conectată cu ceea ce fac și doar așa pot să nu pierd antrenamentul de a lucra. În pandemie, de exemplu, mi-am mutat atelierul acasă și a fost îngrozitor, nu mă puteam concentra, am început o singură lucrare pe care nu am terminat-o.

Văd pe peretele din spatele tău niște lucrări pe care nu le-am mai văzut până acum. Pastilele pot avea atât de multe sensuri în lumea haotică în care trăim. Cum ți-a venit ideea să le încorporezi într-o lucrare și ce reprezintă ele pentru tine?

Lucrarea din spatele meu se numește ”Pharmakon” și face parte din proiectul ”Mass Media” unde își propune sa demonstreze ca mijloacele de comunicare în masă propagă strategii “culturale” distructive, care împing la un consumerism informațional neselectiv.

Zilnic sau periodic apelăm la pastile pentru a calma, trata sau a preveni anumite afectiuni. Azi un somnifer, mâine un analgezic, poimâine un antitusiv şi descoperi astfel că nu mai poţi trăi fără ele.

Majoritatea reclamelor TV sunt la medicamente având o frecvenţă abuzivă. Informaţia precară care însoţeşte diverse reclame poate influența un om neavizat care nu consultă surse de specialitate și le folosește după ureche, aşteptând efectele.

Adunarea materialelor pentru lucrare a fost un proces destul de îndelungat. Pastilele sunt toate expirate și a fost destul de greu să le obțin pentru că nu prea este permis să păstrezi atât de multe medicamente expirate, toxice, și mai ales să lucrezi cu ele. Am mers la farmacii, am cerut pe la prieteni. Încă mai colectez. Peste am pus trei straturi de rășină epoxidică.


Îmi place mult ideea de continuitate între temele pe care le abordez. Fiecare proiect are ceva din mine și ceva din experiența pe care am trait-o până în punctul acesta. Urmaresc și un proces interior în același timp.

ATOMA a luat ființă în 2019 și de atunci am văzut multe lucrări semnate cu acest nume. Cum ai ajuns la ideea brandului personal, care încorporează acum toate creațiile tale, de la picturi, la murale și la graphic design?

Am lucrat într-o corporație timp de doi ani, perioadă în care am învățat foarte multe de la șefa mea, director de marketing, o persoană extraordinară. Brandul a început inițial cu tricourile pictate cu proiectul #ContemporaryLifeStyle, dar genul acesta de obiecte sunt mai mult ca un fel de bijuterie, un statement și nu au avut succes.
Cu timpul, site-ul a fost completat cu lucrările mele, conturându-se ATOMA, adică ceea ce se vede acum. Am intrat recent pe zona de print, serii limitate de printuri cu muralele pe care le-am făcut prin țară. Arta publică are o lungime de viață limitată, fiind lucrări efemere, se vor deteriora peste 4-5 ani și cumva mi-am dorit să le pun și într-un format mai durabil, să poată rămâne undeva, la cineva.
Îmi place foarte mult să experimentez, iar asta m-a adus de multe ori unde trebuie. Arta murală a început să apară în practica mea tocmai din dorința de a aborda diferite suprafețe.

Perspective despre viitor 127 mp, 2021, școala Bălcescu-Petőfi, Satu Mare, România.

Lucrare mixed media din seria #ContemporaryLifeStyle, 2021

Proiectul Orașul M, în care ai fost implicată, a fost în atenția tuturor în luna precedentă. Pictura murală pe care ai realizat-o a necesitat 4 nopți de muncă, în frigul lunii ianuarie, dar a fost receptată foarte bine de public. Cum ți-a venit ideea pentru ea?

În perioada rece a anului, când nu lucrez mult afară, îmi notez ideile. Ideea lucrării era schițată de câteva luni înainte așteptând peretele perfect. Sper ca pe viitor proiectul sa se dezvolte pe tot peronul.

Online / offline 30 mp, 2022, Stația de metrou Piața Romană, București, România

Cât de diferit se simte peretele față de pânză?

Sunt două tehnici total diferite, iar efortul depus este altul. Când vine vorba de o murală, feedback-ul este direct de la publicul stradal, care este cuprins din toate categoriile de oameni. O lucrare de atelier va ajunge într-o galerie sau într-o sferă de oameni care au o anumită experiență. O lucrare pe un perete este, în schimb, a tuturor, oricine poate să își dea cu părerea. La o pânză nu sunt condiționată de timp, de materiale sau de condițiile meteo, mă pot răzgândi, pot schimba, dar la un perete nu îmi permit asta.

Experiența este mult mai intensă și mult mai obositoare, comparativ cu atelierul, unde te oprești când vrei. Ziua de lucru la o pictură murală este de 8-12 ore, timp în care nu iau foarte multe pauze.

Există și un sentiment foarte interesant, atunci când revad muralele din ani trecuti. Practic retrăiesc pentru cateva momente ceea ce am simțit atunci. Fiecare lucrare comunică cu mine, le vad ca pe o anumită parte din mine care trăiește la fel de real ca și o ființă vie.

Urban
19 H x 9,4 L, 2020, Sibiu, România

Ce urmează nou pentru ATOMA?

Despre ceea ce va fi pot răspunde doar că voi anunța pe site și pe pagina de Instagram, atunci când va fi momentul.

 

Post a Comment

X